News Flash:

Iata ce puneau romanii pe masa in urma cu o suta de ani! Nici vorba de E-uri si coloranti! Nimic nu se compara cu ce avem acum

29 Aprilie 2015
1942 Vizualizari | 0 Comentarii
In prezent, supermarketul ne ofera posibilitatea de a cumpara orice, oricand, de oriunde. Nu ne putem imagina viata fara acest tip de confort, insa lucrurile stateau complet diferit in urma cu o suta de ani.

Intr-o lucrare aparuta in 1895, intitulata „Igiena teranului roman”, autorul Gheorghe Crainiceanu descria alimentatia romanilor din acea perioada. Pe atunci, taranii alcatuiau cea mai mare parte a populatiei tarii, iar situatia lor era departe de a fi infloritoare.

Potrivit descopera.ro, se manca mai multa mamaliga decat paine, poate pentru ca aceasta este mai usor de facut. Painea de grau era o mancare mai „aleasa”, rezervata in general sarbatorilor. Faina alba de grau, atat de banala pentru noi, era pe atunci mult mai pretuita, caci din ea se faceau multe copturi rituale: cozonaci, colaci.

Vezi si Trei dialecte ale limbii romane sunt pe cale de disparitie

Oamenii de la sate mancau multe lucruri pe care azi tot mai putini romani le consuma: stir, podbal, frunze de sfecla, hrisca, mei, ulei de canepa, jufa (julfa - tot un produs obtinut din samanta de canepa).

In judetul Arges, de exemplu, se manca „ceapa, stir sau posirca cu mamaliga, iar fasolea, lintea, cartofii si alte legume mai hranitoare erau consumate foarte rar; productele de la pasari sau vaci mai mult le vand, rar le mananca; carnea, pastrama, pestele proaspat sau sarat constituiesc niste alimente exceptionale.” Si chiar „satenii avuti tot asa se hranesc, pe motiv ca asa s-au hranit si parintii lor.”

Carnea era motiv de sarbatoare

Poate cel mai surprinzator lucru este consumul mic de produse de origine animala. Adesea, taranii vindeau aceste alimente pentru a avea cu ce sa cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri in gospodarie, iar pentru propria lor hrana se multumeau cu produse vegetale, adaugand la nelipsita mamaliga fel de fel de fierturi de frunze si fructe, doar din cand in cand oua, peste sarat si rareori carne.

Vezi si Alimentatia in societatea antica

La acea vreme, o mare problema ii ingrijora pe medici: taranii aveau obiceiul de a consuma porumb “stricat”. Fiind cules prea devreme si depozitat in conditii necorespunzatoare, fara sa fie uscat si aerisit, porumbul se altera, ceea ce se credea ca ar contribui la aparitia pelagrei, o preocupare serioasa de sanatate publica.

Alimentatia saraca - o problema sociala


Hrana necorespunzatoare era o problema generala, iar acest prost obicei incepea in copilarie. In judetul Braila, ”dupa intarcare, copiii se hraneau in mod nerational cu covrigi, fasole, muraturi, de aci gastro-enterite. In judetul Botosani, copiii sunt lipsiti in timpul iernei de lapte, caci vitele n-au nici cosare, nici nutret suficient, iar in judetul Mehedinti, alimentatiunea copiilor se face din rea deprindere, inca din primul an al vietei, cu substante indigeste.”

La maturitate, taranii mancau putin si prost:

„Mancare proasta, nesuculenta si putina in comparatie cu munca excesiva a teranului nostru” caracterizeaza situatia din judetul Gorj, in vreme ce prea rar se vorbeste de bine despre regimul alimentar al satenilor (de pilda in judetul Ialomita, unde se spune ca "teranii se hranesc substantial cu pesce, branzeturi si carne").

Acum, ne este greu sa ne gandim la toate aceste lucruri, dar atunci era normal. Asa era viata...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

supermarketul gheorghe crainiceanu alimentatia romanilor cozonaci
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2388 (s) | 23 queries | Mysql time :0.070227 (s)