News Flash:

Material realizat de Boris Druta

Iata cum i-a insultat Puskin pe romanii basarabeni

12 Ianuarie 2014
12340 Vizualizari | 0 Comentarii
Adeseori trecind pe Aleea clasicilor literaturii romane din centrul Chisinaului, in capatul careia sta cocotat bustul lui Alexandr Puskin, citeasc versurile cioplite pe postament ce-i apartin:
„ Cu lira nordica, dind glas pustietatii
Am poposit aci…”
Ma uimeste cuvintul „pustietatii” si ma intreb: oare atunci, in acea perioada, cind Alexandr Puskin fusese exilat in Basarabia (1820), moldovenii nu aveau traditiile, obiceiurile, folclorul care-l au acum? Oare marele poet rus a vazut numai locuri pustii si n-a putut sa-l impresioneze nimic?
De ce Basarabia, in viziunea lui era un loc pustiu?
Aceasta framintare a sporit si mai mult cind, nimerindu-mi in miini un volum de Alexandr Puskin, am citit o scrisoare de a Domniei sale, din 1830, scrisa deja dupa plecarea lui din Basarabia.El ii comunica amicului sau din Chisinau N.S.Alexeev ca aflarea lui pe meleagurile noastre in exil, nu i-a lasat nici o impresie deosebita.
„ Prebivanie moio v Bessarabii do sele ne ostavilo nicakih sledov – ni poeticeskih, ni prozaiceskih”.
( Aflarea mea in Basarabia nici pina in ziua de azi nu mi-a lasat vreo amprenta cit de cit, nici poetica, nici prozaica”).
In prefata editiei complete a lui Alexand Puskin din 1887 ( in redactia lui P.A.Efremov), am aflat preocuparile si pasiunile ce le-a avut tinarul surghiunit in Basarabia.
„ Vino, cartocinaia igra, volokitstvo za koketlivih i vesima ustupcivimi moldovankami, greceankami, italiankami, evreikami i tigankami; zadorniie stocnovenia s sulerami i breterami… nakonet – dve duali, blagopolucino, vprocem, oconcivsiesea – takovi bili proiavlenia razmasistoi naturi molodogo izgnannika…”
( Vinul, jocul de carti, turbulenta dupa cochetele si usuraticele fete moldovence, grecoaice, italience, evreice si tigance: confruntarile zvapaiate cu potlogarii, cotcarii… in sfirsit – doua dueluri, care s-au terminat cu bine, acestea erau manifestarile tinarului si aprigului surghiunit).
Deci, reiese, ca poetul ducea o viata destul de interesanta in felul sau pe acest loc „pustiu”. Puskinistul Boris Trubetkoi, in monografia sa „Puskin in Moldova”, reeditata la Chisinau tocmai de 7 ori, la pagina 180 mentioneaza:
„ In persoana lui Puskin, care a intruchipat in sine geniul poeziei ruse, pentru prima oara au inceput a se contura relatiile culturale si literare dintre poporul rus si cel moldovenesc.”
Adica aceasta personalitate, a deschis pentru prima data portile culturii ruse la noi in Basarabia!?. Una ne spune savantul, nominalizat mai sus,dar alta gasim intr-o scrisoare adresata de catre Alexandr Puskin amicului sau de la Chisinau in anii de surghiun:
„ Zdesi u nas moldovanno i tosno, ah Boje moi…”
( Aici la noi e moldovenime si greata, Dumnezeul meu…!) ( vezi volumul 7 al operelor puskiniste, in redactia lui A.S.Suvorin, S-Petersburg, 1903, pagina,47).
As dori sa-i intreb pe puskinisti, cum inteleg dumnealor cuvintul „ moldovanno” ( moldovenime)? Cuvintul „tosno” ( greata), insa, nu exprima nici un dubiu, nu-i asa?
Acelasi ”respect” al poetului fata de poporul roman basarabean, in mijlocul caruia se afla, il desprinde-m si dintr-un catren din romanul in versuri „Evghenii Oneghin”:
„Dalece severnoi stoliti
Zabil ia vecinii vas tuman
I volinii glas moiei tevniti
Trevojit sonnih moldovan”.In traducere romana inseamna:Eu v-am uitat cu nordu-n ceata
Stolita, dragi concetateni
Ca sa-i trezesc in dimineata
Pe somnorosii moldoveni.
Boris Trubetkoi, in monografia sa, afirma ca la acele vremi, cind Puskin i-a numit pe moldoveni „somnorosi”, i-a avut in vedere pe boieri, desi savantul nu aduce nici un argument convingator in aceasta privinta.
Si daca alte argumente convingatoare nu exista, atunci, haideti sa ne punem intrebarea: ce a vrut sa demonstreze marele poet national al rusilor, mai turnind, ca din gavanos, urmatoarele strofe:
Sredi neistovih tiganok
Ia, kak Orfei sredi vakhanok.
V crugu koketok moldovanok,
Pojalui, bog sredi bolvanok.Zato mej grustnih moldovan
Ne lani v ovraghe livinom.
Vernee, lev mej obezian.
Ia – koni arabskii Alimadan
V smirennom tabune oslinnom.
In limba romana:Printre-ale tiganimii mutre
Eu sunt Orfeu ca printre cutre.
Eu printre moldovence proaste
Sunt Zeu al vechilor napaste.Iar printre moldoveni sunt eu
Nu caprioara, dar un leu.
Mai bine zis, printre maimute
Sunt leu si cal de Almadan,
Tu al magarilor tapsan.
In aceeasi monografie, B.Trubetkoi incearca sa ne convinga ca poetul a manifestat un viu interes fata de viata social-politica a romanilor basarabeni (moldovenilor) ( paj.7 si 180).
Parerea mea, insa, e ca poetul a avut atitudine aproape de ostilitate si plina de aroganta. Precum este stabilit, Alexandr Puskin venise la numai 8 ani dupa cotropirea Basarabiei de catre Imperiul Rus.Nu odata m-am intrebat: care, totusi, a fost pozitia lui Alexandr Puskin – a unui om progresist al Rusiei – fata de rapirea teriroriului dintre Nistru si Prut la 1812?
Citez fraza ce apartine marelui poet:„Dunarea trebuie sa devina reala frontiera dintre Rusia si Turcia. De ce Ecaterina nu a realizat acest plan important la inceputul revolutiei franceze, cind Europa nu avea timp sa acorde atentie la intaririle noastre militare, iar Turcia extenuata nu putea sa ne opuna nici o rezistenta? Acest lucru ne-ar fi scutit pe viitor de griji suplimentare.”
Ziaristul Serghei Fomin, in articolul „ Si totusi regele e gol!”, aparut in revista „Kodri” de la Chisinau, in numarul 6, paj.151 din 1989, reproducind acest pasaj puskinist de mai sus,regreta pe buna dreptate ca poetul, nu ne stia bine nici istoria,nici geografia, nici necazurile acestui patimit pamint al Basarabiei.
In alta carte „ Jizni Puskina, rasscazannaia im samim i ego sovremennikami” ( Viata lui Puskin povestita de el si contemporanii lui) editata la Moscova in 1987, la pag.428, citim o alta referinta a marelui poet din acele vremi, la tema mentionata:
„ E o chestie importanta: ce are de facut Rusia: vom cuceri noi Moldova si Valahia sub pretextul mijlocitorilor pacifisti, vom trece Dunarea in calitate de aliati si dusmani ai dusmanilor lor?”
De aici rezulta si mai pregnant ambitiile imperiale ale tinarului poet, desconsiderarea si ignorarea romanilor basarabeni, care nimerise de sub jugul turcesc sub jugur rusesc.
Domnia sa se credea, probabil, ca in surghiunul din Basarabia, se afla de fapt in Rusia, deoarece versurile urmatoare ne demonstreaza ca Prutul, in viziunea sa, era frontiera dintotdeauna a paminturilor aflate in posesiunea rusilor:
„ V stepeah zelennih Budjaka,
Gde Prut, zavetnaia reka,
Obhodit russkie vladenia.”Peste-al Bugeacului intins
Pe unde Prutu-si face cale,
Ocrotind mosii rusesti natale…
Exprimindu-si in opera sa atitudinea fata de poporul nostru, Alexandr Puskin se referea adesea la boerii moldoveni. Avea el ce avea cu dinsii. Precum se stie, in acea perioada, la Chisinau, traiau in afara de bastinasi, si alte nationalitati. Poetul, insa, nu se stie de ce, se impiedica cel mai mult de moldoveni.Odata, Alexand Puskin si-a permis s-o insulte in public pe sotia boerului Tudor Bals.
Sotul acesteia i-a facut observatie, chemindu-l la respect, dar Alexandr Puskin i-a replicat… cu pumnii. L-a batut zdravan, incir gubernatorul Basarabiei generalul Inzov, ocrotitorul sau, a fost nevoit in semn de pedeapsa sa-i aplice arest la domiciliu. Acest lucru il confirma insusi poetul.
In volumul 5 al operelor sale, aparute in redactia lui Brokhauz-Efron ( S-Petersburg, 1911, pag. 529), gasim urmatoarele cuvinte:
„ Batrinelul Inzov ma inchidea sub arest la domiciliu, de fiecare data cind se intimpla sa-l bocanesc pe vreun boer moldovean.”Cazul respectiv i-a servit drept sursa de inspiratie, fiind redat si in versuri:„.. iasskii pan
Izvestnii nam bolvan…
Pobit nemnojko mnoiu…”Panul iesean
Cunoscut badaran
De mine fost-a bocanit.Dar poate atitudinea poetului a fost alta fata de reprezentantele sexului frumos? In editia operelor complete din 1887, in redactia lui P.A.Efremov ( pag.388) citim urmatoarele:„Ti nakazana segodnea
I tebea pronzil Amur
O, ciuvstvitelinaia svodnea,
O , krasa moldavskih dur!..”Traducerea in romana inseamna:Amur te-a pedepsit acum
Cu ale lui sageti-duium.
O, tu gingasa Vroscena,
Frumoasa proastelor molvade…
Dar poate ca pe poet l-au inspirat locurile „pustii”, care erau atunci virgine, fara poluari si pesticide? Cum aparea orasul Chisinau in viziunea poetului? Punem atare intrebari, stiind ca Alexandr Puskin a locuit timp de trei ani in acest oras. Aici i se inalta azi monumente, aici avem o casa-muzeu, biblioteci, liceu, ce-a mai frumoasa strada din centrul urbei ce-i poarta numele… Iata ce referire gasim in opera dumisale:
„ Prokleatii gorod Chisinev!
Tebea braniti iazik ustanet,
Kogda-nibudi na gresnii krov
Tvoih zapacikannih domov
Nebesnii grom, konecino greanet…”In romaneste:Blestemat Chisinau,
Am obosit sa-ti zic de rau.
Cindva pe-acoperisul tau,
Peste-ale tale case slute
Va bubui un tunet greu!
Fireste, nu i-a prea convenit poetului orasul provincial de atunci si el l-a imortalizat in aceste culori sumbre. Si totusi, am cautat insistent in oera sa macar un cuvint de bine despre romanii basarabeni, dar zadarnic. Dimpotriva. Am gasit in versurile lui multa desconsiderare; robia si biciul e totul ce mai puteau meritat popoarele asuprite de Imperiul rus.Mai pasteti, pasnice popoare
De ce a turmei libertate,
Daca nici knutul nu o doare?
Sa fie tunsa, sfisiata
Si mostenirea fie-i toata
Doar bici si jug, si clopotei…
Dupa perioada de aflare in surghiun, la 1823, Alexandr Puskin paraseste Basarabia si pleaca la Odesa. Am crezut ca nu va mai reveni in epitetele sale: „somnorosi”, „prosti”, deoarece, precum marturiseste Domnia sa unui prieten „… eu am parasit Moldova mea si m-am ivit in Europa”.
Insa, oricit ar fi de straniu, chiar si din Odesa ( din Europa, adica) el continua sa-i prezinte pe moldoveni in aceleasi culori:
„Iazik Italii zlatoi
Zvucit po ulite veseoloi,
Gde hodit gordii slaveanin,
Frantuz, ispanet, armeanin,
I grek, i moldovan teajiolii…”
In romaneste:
Dulce grai italian
Rasuna-n strazi si pe maidan
Pe unde-si are pasul grav
Frantuz si spaniol si slav,
Si grec, si armean, si moldovean bolnav…
A spus poetul si… a plecat.
A plecat, ca ilustrul nostru clasic Vasile Alecsandri, pe buna dreptate sa-i raspunda cu urmatoarele versuri, recunostinta la atitudinea rusului, fata de poporul nostru:
Fiind mai negru ca tiganii
Ce-ai tot cersit la noi cu anii,
Tu, cel primit cu dor de sus
Nici bogdaproste nu ne-ai spus.Cu dar de piine si de sare,
Cu vin din beciul nostru mare
Te-am ospatat. Iar tu in zori
Rizind, te-ai scirnavit in flori.Apoi prin codri de milenii
Ai tot umblat de dragul lelii.
Ei, vezi atunci? Pun mina-n foc:
Tu n-ai fost cal arab, ci porc!
(din ziarul chisinauian „Tara”, din 21 mai 1991)
Desigur, ca o sa-mi replicati si veti zice: Poetul s-a aflat in Basarabia in exil. Era suparat pe propria-i soarta si nu l-a obligat nimeni sa ne studieze, sa ne inteleaga destinul, necazurile. Este un adevar. Dar cine i-a permis sa ne ponegreasca, sa ne insulte in opera sa pe care rusii an de an o reediteaza si o popularizeaza nu numai la ei in tara, ci pe toate merifdianele globului. Aceste injurii dainuie in opera sa. Iar noi, puskinizam in continuare localitatile din Republica Moldova.
In toate orasele si oraselile avem strazi ce-i poarta numele. In satul Dolna – muzeu si monument.La Chisinau – casa-muzeu si trei monumente s.a.m.d. Iar in centrul Aleii clasicilor literaturii romane de la Chisinau, aidoma unui feldfebel ( fruntas), ca reprezentantul „fratelui mai mare” sta monumentul lui. Desi, din istorie este cunoscut ca acest monument, a fost inaltat in alta parte in parcul respectiv, potrivit basarabialiterara.com.md
Prin anii 60 al secolului trecut, cind s-a construit Aleea clasicilor,comunistii l-au stramutat, ca sa simbolizeze „influienta marii culturi ruse, prin persoana lui A.Puskin” asupra literaturii romane.Monumentul (autor Opekusin), a fost inaugurat la Chisinau in anul 1887 si se afla intr-un colt al parcului, mai aproape de wc-ul public. In acel loc istoric ar fi bine sa fie reamplasat. Sunt convins ca ar fi ceva firesc. Ar insemna un adevar si un loc care-l merita un poet din partea poporului ce se respecta.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

chisinaului alexandr puskin marele poet chisinau
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1921 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024109 (s)