News Flash:

Ideile ce au fascinat omenirea

24 Octombrie 2013
1626 Vizualizari | 0 Comentarii
In antichitate, alchimistii fierbeau plante, disecau animale, puneau la incercare focul sau fenomenele naturii, in speranta gasirii a ceea ce era de negasit.
Fata morgana pe care chimistii n-au gasit-o niciodata a fost atat elixirul vietii, cat si piatra filosofala. In cautarea lor, se avantau cercetatorii si se zbateau sarlatanii.
Matematicienii au intrat si ei in jocul imposibilului, cautand cuadratura cercului, o notiune abstracta pentru omul de rand, dar atragatoare pentru inelepti. Au fost necesare trei milenii ca sa ajunga la concluzia ca ceea ce cautau nu exista.
Elixirul vietii
Elixirul vietii trebuia sa fie o bautura cu care alchimistii sperau sa obtina tineretea vesnica. N-a fost obtinut niciodata, desi nu putini alchimisti chinezi, indieni, dar si europeni si-au inchinat intreaga viata cautandu-i secretul.
In China antica, imparatul Qin Shi Huang, la cererea alchimisului Xu Fu, i-a oferit un grup de cinci sute de tineri baieti si tot atatea fete, care sa mearga intr-o expeditie indepartata prin tarile Asiei, cu misiunea sa experimenteze elixirul aflat in acele parti si sa se intoarca inapoi, dupa multi ani, iar fetele si baietii sa fie la fel de tineri. Xu Fu nu s-a mai intors niciodata.
Imparatul a incercat atunci propria solutie, folosind cobai umani pusi sa inghita aur, dar aurul, fara sa dauneze, n-a avut efect, scriu cei de la ziare.com.
In India, pe timpul invaziei lui Alexandru cel Mare, se foloseau infuzii al caror efect tonifiant parea promitator pentru prelungirea tineretii. Infuziile n-aveau insa alt efect decat acela al unui obisnuit ceai medicinal - care, fireste, nu-i de neglijat.
In Europa, alchimistul Nicolas Flamel si sotia sa, Pernelle, au experimentat asupra lor un elixir pe care l-au baut cu insistenta, pana au murit de batranete. Tot in Europa, contele de Saint Germain se declara a fi in varsta de peste 1.000 de ani, etate pe care ar fi atins-o tot datorita unui elixir. In timpurile moderne, ideea a fost total abandonata.
Piatra filosofala
"Piatra filosofala" era uneori cautata printre minereurile rare ale naturii, alteori preparata sub forma de lichid, cei care incercau sa o "prepare" fiind convinsi de proprietatea ei ca, atingand un metal - de obicei, plumb - il va transforma in aur.
Piatra filosofala a fost o veche atractie in lumea araba. Locuitorii acestei tari erau convinsi ca ceea ce numeau ei "al hajar" ar avea proprietatea miracaculoasa de a produce mutatii in structura materiei si ca nu trebuie decat un mare numar de incercari pentru ca, in acest fel, sa ajunga la aur.
In mod ciudat, gandirea araba medievala formuleaza empiric o idee care a ajuns o descoperire epocala a vremurilor noastre: modificari in structura nucleara a materiei sunt astazi posibile, in baza radioactivitatii.
Trebuie s-o acceptam, totusi, ca o coincidenta, fiind greu de inchipuit sa fi ajuns atat de departe gandirea elementara a evului mediu.
Cuadratura cercului
Cuadratura cercului a framantat mintile matematicienilor antichitatii. Ideea a aparut pentru prima oara pe un papirus din anul 1650 i.Hr. si a fost reluata cu pasiune de Anaxagora si Aristotel, tema fiind aceea de a construi, cu rigla si cu compasul, un patrat, avand aceeasi suprafata cu un cerc dat.
Poate n-ar merita amintit in cele de fata acest caz de specialitate, daca el n-ar fi fost obiectul unor indelungi preocupari si contradictii intre cei mai remarabili matematicieni ai timpului, din antichitate si pana recent.
Abia in 1882, matematicianul german Ferdinand von Lindemann a demonstrat fara tagada ca asemenea constructie geometrica nu este posibila, dupa ce, cu un secol inainte, in 1775, Academia franceza intuise aceeasi concluzie, facand cunoscut ca nu mai accepta sa analizese nicio lucrare pe aceasta tema. 
 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

antichitate elixirul vietii piatra filosofala cuadratura cercului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1591 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019098 (s)