News Flash:

Ielele, fapturile misterioase care bantuie padurile din Romania

6 Iunie 2013
12935 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Fapturi feminine supranaturale, ielele, sunt prezente in diferite forme in mitologia romaneasca. De ele se leaga numeroase superstitii si nu se poate spune cu exactitate daca sunt zane bune sau rele, deoarece povestea lor difera de la un loc la altul.
In basmele populare regasim ielele ca pe niste fapturi tinere cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, fecioare zanatice care danseaza goale sau invesmantate in valuri diafane. Unde incing ele hora, in urma lor pamantul ramane ars si neroditor, iar in unele locuri se spune ca daca animalele vor muri daca vor paste acolo. Fiice ale Lunii, ielele ies la dans in special in puterea noptii, in paduri, poieni sau pe maluri de rau si incing hore nebune, vesele, pe care niciun om nu ar trebui sa le vada. 
Despre cei care le vaneaza sau le vad intamplator se spune ca fie dispar, fie amutesc, fie sunt slutiti, deoarece, chiar daca nu sunt socotite a fi genii rele, ielelor nu le place sa fie vazute de muritori.
Dimitrie Cantemir le numea Frumoasele si spunea despre ele ca sunt "nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii frumosi". Seducatoare si voluptuoase, ielele sunt imaginate cel mai adesea ca niste tinere cu parul despletit, purtand vesminte vaporoase, deseori transparente, care fie plutesc prin aer, fie calatoresc in trasuri de foc.
Mai sunt numite vantoase sau sanziene, dar definitiile lor variaza de la o zona la alta. In Oltenia, de exemplu, se spune despre ele ca sunt fiicele lui Alexandru Macedon, care au baut apa vie. In alte zone sunt considerate fiice ale Cosanzenei, zeita Lunii, care despartita de fratele ei Soare, alaturi de care traia o iubire incestuoasa, si blestemata sa nu se mai intalneasca vreodata cu el, le-a zamislit pentru a desparti tinerii indragostiti de pe Pamant (se spune despre iele ca seduc in special tinerii frumosi si ii despart de iubitele lor).
Fie ca sunt considerate suflete de femei vrajite, fete frumoase blestemate a se transforma in cotoroante oribile sau invers, batrane ce primesc infatisarea de fecioare seducatoare sau pagane fiinte erotice ale aerului, ielele sunt intotdeauna personaje fascinante, a caror poveste va fi transmisa de la generatie la generatie.
Povesti despre iele
Despre iele nu vorbesc doar oamenii din popor, care ar putea fi banuiti ca sunt prea superstitiosi, ci si mai multi invatati.
Dimitrie Cantemir a scris despre ele in Descriptio Moldaviae, S. Marian le-a pomenit in cartea "Inmormantarea la romani"  (1892), iar T. Pamfile in "Dusmanii si prietenii omului" (1915). A. Gorovei le enumera ca facand parte dintre cele 22 de fapturi demonice din Descantecele romanilor (1931), iar M. Ionita relateaza in "Cartea Valvelor" (1982) mai multe intamplari stranii, in special unele de la Baia de Arama (Oltenia).
In popor, in special in zona Moldovei, se spune ca ielele sunt active mai ales in noaptea de Rusalii. Cei care nu tin aceasta sarbatoare vor fi pedepsiti de iele, care le vor lua mintile sau ii vor schilodi. Superstitia spune ca daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor. 
In Transilvania circula mai multe povesti despre ciobani adormiti pe un cerc al ielelor care ulterior au paralizat sau despre oameni pociti dupa ce au baut apa din fantani din care au baut si ielele.
La Barbuletu, in Dambovita, exista o zona denumita La Omul Mort, unde se spune ca ielele se strang si danseaza in noaptea de Sfantul Andrei. Un barbat mai curios din fire a vrut sa surprinda ielele in timpul horei, dar de acolo s-a intors slutit si mut, ceea ce i-a convins pe oameni ca legenda locului este, de fapt, o realitate.
La Sebesul de jos toata lumea stie povestea lui Achim Roman, un baiat care la 11 ani a fost slutit de iele. Copilul a ramas paralizat, s-a oprit din crestere si a fost chinuit de dureri atroce timp de 19 ani. Mama lui, Paraschiva, a incercat tot ce se putea omeneste, l-a purtat pe la o multime de medici, dar niciunul nu a gasit cauza sau leacul bolii. Abia dupa ce a inceput sa se roage pentru el la biserica de la Turnu Rosu, Achim a inceput sa umble si sa se faca util prin casa, chiar daca a ramas diform.
Un alt loc unde, zica-se, ar salaslui nimfele aerului este padurea Drocaia, de la marginea satului Gogosu, din Oltenia. Aici circula o legenda potrivit careia in vechime un copil, Cretu, a fost crescut de Muma Padurii, dupa ce parintii i-au fost ucisi de o banda de raufacatori. Ielele i-au devenit surori baiatului, iar ele, nemuritoare fiind, i-au tot dus dorul dupa ce el n-a mai fost. Asa explica batranii disparitiile din padurea Drocaia, chiar daca unii spun ca toate sunt doar inventii, iar altii incearca sa le gaseasca explicatii logice.
La inceputul anilor '80, un barbat din sat a disparut fara urma in padure, iar nevasta lui a fost convinsa ca "l-au furat ielele lui Cretu, ca era om in putere, tare chipes", dupa cum a povestit pentru Formula As. Femeia a marturisit ca dupa ce omul ei a disparut, l-a visat prins in hora ielelor si a stiut ca nu se va mai intoarce, asa ca i-a facut mai multe parastase, chiar daca ani de zile nimeni nu i-a dat hartie ca ar fi fost mort.
Cercurile ielelor
Despre iele se spune ca apar fie in numar nelimitat, fie in grupuri de trei, sapte sau cinci. Ele canta si danseaza, iar in urma lor iarba ramane parjolita sub forma de cerc.
Astfel de aparitii misterioase au aparut adesea pe campuri, in poienite sau in lanuri de cereale, dar cele mai recente au fost la Arad si in Alba, la mijlocul anilor '90, in judetul Brasov, la Hoghiz, in anii 2000. Daca unii au fost convinsi ca inelele suspecte erau rezultat al dansului ielelor, pasionatii moderni de fenomene oculte au considerat ca "autorii" inelelor perfecte au fost vizitatori de pe alte planete, ajunsi aici cu farfuriile lor zburatoare.
Pe locul unde joaca Frumoasele, se gasesc uneori semne ca margele, par sau altele, iar cine va atinge aceste lucruri va ramane pocit. O legenda din judetul Brasov spune ca la o hora unde se adunasera fete si baieti din mai multe sate, s-au auzit de sus cantari de fete si toata lumea a intrat in case convinsa ca deasupra lor s-au adunat iele. A doua zi, inainte de ivirea zorilor, o fata dintr-un sat vecin a plecat spre casa si a intalnit o masa intinsa pe iarba si cateva fete care vindeau cercei, margele si alte podoabe. Fetele au rugat-o sa cumpere si ea ceva, iar cum tanara le-a raspuns ca nu are bani, ele i-au spus ca in loc de bani poate sa le lase s-o sarute cate o data si sa le dea cate un fir de par pentru fiecare lucru pe care-l va alege. Zis si facut, doar ca la ivirea zorilor fetele cu targul s-au inaltat in vazduh cu toate lucrurile lor, iar fata de la hora a ramas cu cate o buba in fiecare loc unde fusese sarutata, iar par in cap mai avea doar jumatate.
Cum te aperi de iele
In povestile din batrani se spune ca barbatii se aparau de iele purtand asupra lor usturoi, busuioc, pelin sau frunze de nuc sau de tei, toate avand puterea de a tine departe zanele noptii.
In unele zone se spune ca pentru a te apara de iele este bine sa iti faci cruce cu limba in cerul gurii, ca ele sa nu te vada ca te inchini, potrivit rtv.net.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

supranaturale ielele mitologia romaneasca superstitii paduri
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1501 (s) | 26 queries | Mysql time :0.016565 (s)