News Flash:

Ii mancam in fiecare zi, fara sa le stim istoria! COVRIGII si povestea lor zbuciumata

10 Martie 2015
810 Vizualizari | 0 Comentarii
Ei bine, totul incepe undeva prin anul 600. Discutii au fost ,si inca sunt multe, legate de originea lor. Unii spun ca germanilor le datoram astazi unul dintre cele mai iubite produse de patiserie, altii le atribuie italienilor tot meritul.

Adevarul il gasim in lucrarea “Istoria Stiintei si a Tehnologiei”, scrisa de Bryan Bunch si Alexander Hellemans. Potrivit acestora, covrigii au fost inventati in anul 610 de catre un calugar italian, fiind folositi drept rasplata pentru copiii care invatau rugaciunile.

Micile fasii de aluat copt, incolacite, erau denumite simpu “PRETIOLA” ( mici recompense).

O alta sursa localizeaza inventia intr-o manastire din sudul Frantei!

Covrigul cu bucle ar mai putea avea legaturi cu painea greceasca in forma de inel, derivata de la painea folosita la slujbe in manastiri in urma cu aproape 1.000 de ani. In Germania exista povesti care relateaza ca inventia covrigilor a fost a brutarilor disperati tinuti captivi de catre conducatorii local.

Vezi si Sfaturi medicale culese din „Calendarul satenilor” (1907)

Enciclopedia “Meyers Konversations-Lexikon” din 1905 suspecteaza originea covrigului odata cu interzicerea traditiilor pagane de copt, precum forma Crucii Soare, la Sinodul din Estinnes din anul 743. Covrigul ar fi aparut ca un inlocuitor.

Covrigul devine indispensabil!

Covrigul a fost folosit drept emblema brutarilor si mai apoi a breslelor acestora din zonele sudice din Germania si s-au pastrat pana in secolul al XII-lea.

Vezi si Cum se manca in Egiptul antic?

In Biserica Catolica, covrigii erau considerati ca avand o semnificatie religioasa datorita ingredientelor si a formei. Covrigii erau realizati dupa o retea simpla folosind faina si apa pentru a putea fi mancati pe perioada postului.

RASPUNSUL LA INTREBAREA “CINE A INVENTAT GAURA COVRIGULUI?”:

In primul rand, ce defineste covrigul? Nu e coca, relativ comuna produselor de panificatie, nu e sarea, macul sau susanul (pe acestea le putem regasi si pe cornuri sauchifle). Este Gaura. Un covrig este definit de golul din mijlocul sau. Un covrig fara gaura ar fi o simpla chifla cam tare.

Asemenea gaurilor din mijlocul paini plate suedeze (ceea ce permitea agatarea lor pe sfori), buclele covrigilor ar fi putut servi unui scop practic. Spre exemplu, puteau fi atarnati pe bete, acestea fiind proiectate in sus de pe o coloana centrala. Un astfel de obicei se poate vedea intr-un tablou al pictorului Job Berckheyde realizat in jurul anului 1681, potrivit observator.tv.

Desi nu la fel de popular ca si printre germani si americani, covrigii cu bucle sunt cunoscuti si in alte tari europene si in alte tari din jurul lumii.

In Cehia, covrigul este cunoscut sub numele de “preclik”, in Finlanda ca si “viipurinrinkeli”, iar in Slovacia este numit “praclik”. Spaniolii, francezii, si italieni ii numesc “pretzel”, “bretzel” sau “brezel”, norvegienii si danezii il numesc “kringle”, polonezii ii spun “precel”, in maghiara si croata este numit “perec”, iar in sarba i se spune “pereca”.

Aliment de baza al populatiei bastinase, covrigul a intrat in istoria noastra, se pare, pe filiera turca, probabil odata cu restul beneficiilor aduse de imperiul otoman in saracuta noastra tara: ibricul, ilicul, sarmaua, rahatul, sugiucul si, nu in ultimul rand, bacsisul

Indiferent de forma, marime, ca sunt cu susan, sare sau mac, covrigii si-au castigat un binemeritat loc in bucataria din intreaga lume...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

bryan bunch alexander hellemans calugar italian traditiilor pagane
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2637 (s) | 34 queries | Mysql time :0.086426 (s)