News Flash:

In ce context a avut loc rascoala de la Tatarbunar

22 Iulie 2014
1590 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa Primul Razboi Mondial, relatiile dintre Romania si URSS au devenit incordate. Printre motivele care au stat la baza acestora s-a aflat faptul ca statul sovietic nu recunostea actul Unirii Basarabiei cu Romania. In decembrie 1923, a avut loc Conferinta a VI-a a Federatiei Comuniste Balcanice in care s-a adoptat o rezolutie prin care se condamna ceea ce a fost numit caracterul expansionist al Romaniei. Statului roman i se reprosa ca in 1918, profitand de slabiciunea Rusiei, a anexat „mari parti ale altor popoare”.

Vezi si Rascoala de la Tatarbunar 
In martie 1924, au inceput la Viena negocieri diplomatice romano-sovietice pentru detensionarea relatiilor bilaterale. Statul roman nu recunostea URSS si nu avea relatii diplomatice cu acest stat. Inca de la inceput, delegatia sovietica a pus in discutie problema Basarabiei, teritoriu care fusese anexat de Imperiul Tarist in 1812, transformat in gubernie, si care se unise in 1918 cu Romania. Diplomatul sovietic Maxim Litvinov a prezentat guvernului roman condus de Ion I.C. Bratianu un plan de desfasurare a unui plebiscit in Basarabia. La 2 aprilie 1924, delegatia romana a respins propunerea sovietica de a organiza un plebiscit in Basarabia si a intrerupt negocierile cu Uniunea Sovietica.

Vezi si Efectele rascoalei de la Tatarbunar 
Ca riposta la intreruperea negocierilor, la 6 aprilie 1924 la Moscova, adjunctul lui Litvinov a facut corespondentului ziarului Pravda urmatoarea declaratie: „Pana la desfasurarea unui referendum, vom considera Basarabia ca parte integranta a Ucrainei si a Uniunii Sovietice”. La 28 iulie 1924, Partidul Comunist din Romania a fost scos in afara legii printr-un decret emis de regele Romaniei.
La 8 august 1924, Vasil Kolarov si altii au conceput un plan pentru declansarea unei revolutii comuniste in Romania, in urma careia Basarabia sa fie anexata de URSS. Autorii planului se bazau pe faptul ca taranii basarabeni erau nemultumiti de politica agricola a guvernului roman, in special de reforma agrara din 1921. Situatia taranilor se agravase ca urmare a secetei din vara anului 1924, care a cauzat foamete in sudul Basarabiei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

romania urss statului roman viena maxim litvinov basarabia moscova
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3403 (s) | 34 queries | Mysql time :0.109639 (s)