News Flash:

Inaccesibilitatea sexuala a evreicelor pentru ceilalti cetateni din Germania nazista

29 Ianuarie 2014
3704 Vizualizari | 1 Comentarii
Inca de la inceputul anilor ’30 si pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, in 1945, Germania nazista si Europa condusa de nazisti au implementat legi care consfinteau inaccesibilitatea sexuala a evreicelor pentru ceilalti cetateni. In acelasi timp, neajutorarea evreicelor, mai ales a celor din lagarele de concentrare, le facea vulnerabile la coercitia pe care unii tortionari o exercitau asupra lor pentru a si le face amante.

Vezi si Cum de a crescut popularitatea lui Hitler,acum la inceputul secolului al XXI-lea? 
Cartea lui Adolf Hitler Mein Kampf (Lupta mea), publicata in 1924, proclama o viziune fantastica despre „rasa” ariana, stralucitor de blonda, inalta si superioara. Conform acesteia, barbatii erau modele de excelenta genetica. Surorile lor manifestau preocuparile traditional feminine: Ktiche, Kirche si Kinder (bucatarie, biserica si copii). Hitler respingea ideea emanciparii feminine, care nu era, dupa parerea lui, „decat o inventie a intelectualitatii evreiesti”.
Adolf Schicklgruber Hitler, scundul Fuhrer brunet al acestei rase stapanitoare, considera toate rasele neariene drept inferioare si periculos de contaminante, dar dintre ele, cea mai rea era cea evreiasca. Ca mii de alti germani, Hitler citise si fusese influentat de lucrarea lui Arthur Dinter, Pacatul impotriva sangelui. „Pacatul” se referea la pangarirea rasei – Dinter pretindea ca o picatura de sperma evreiasca ar manji femeia ariana pe veci, facandu-i si pe copiii pe care ea i-ar fi conceput cu alt arian sa aiba trasaturile inconfundabile ale rasei semitice.
Dupa ce Hitler a devenit Cancelarul Germaniei, in ianuarie 1933, el a inceput sa-si transpuna aceasta viziune in legislatie. Unul dintre cele mai importante obiective era Rassenschande – pangarirea rasei prin sexul interrasial. Legislatia nazista definea Rassenschande drept tradare rasiala si o transforma in crima capitala. La 5 septembrie 1935, Legile de la Nurnberg vaduveau de cetatenie germana pe toti cei care nu erau nemti, exceptie facand cei de „sange inrudit”, iar Legea pentru Protectia Sangelui si Onoarei Germane le interzicea cetatenilor sa se casatoreasca sau sa intretina relatii sexuale cu evreii. In anii ’30, aproape 4000 de evrei, atat casatoriti, cit si necasatoriti, au fost condamnati pentru crima de a fi facut sex interrasial. „Criminalii” au fost aspru pedepsiti, defaimati si brutalizati in cadrul unor manifestari populare, sau trimisi in lagare de concentrare. „Sunt cea mai mare scroafa; am avut relatii cu evrei”, scria pe pancarta unei femei.

Vezi si Adevaruri despre antisemitism si exterminarea in masa a evreilor
Hitler considera aceste legi antisemite drept masuri temporare necesare, pana cand Europa avea sa scape de evrei. Mecanismul complicat elaborat pentru exterminarea evreilor si a altor nearieni presupunea o intensa campanie de teroare, concentrare in ghetouri si, in cele din urma, deportarea in masa in lagare de concentrare, carora putini le-au supravietuit. Dachau, situat la circa treizeci de kilometri de orasul bavarez atat de iubit de Hitler, Munchen, a fost construit la doua luni de la instalarea lui in functie. Pe masura ce tarile Europei cadeau prada nazistilor, erau infiintate lagare de concentrare si in alte parti, mai ales in Polonia.
Nucleul ideologic sexist al nazistilor, la care se adauga oroarea fata de procreatia evreiasca a dus la grabirea exterminarii evreicelor. Kommandant-ul de la Auschwitz, Rudolf Hoss, isi amintea in memoriile sale de dinaintea executiei: „Pentru femei, totul era de o mie de ori mai greu, mai deprimant si mai umilitor, deoarece conditiile de viata din lagarele de femei erau incomparabil mai rele. Li se aloca un spatiu de locuit mai mic, iar conditiile sanitare si de igiena erau net inferioare.”
Suferintele barbatilor si femeilor erau din anumite puncte de vedere diferite. Mai presus de brutalitatea nemiloasa si degradarea pe care o suportau barbatii, femeile indurau si alte suferinte: experimentele medicale, violurile, graviditatea, avortul, nasterea, uciderea nou-nascutilor pentru ca mamele lor sa scape de pedeapsa executiei, precum si obligatia de a lua decizia insuportabila de a ramane cu copiii condamnati la moarte sau de a-i abandona pentru a se dedica celorlalti, ori pentru a-si salva propria viata.
sursa: Elizabeth Abbott, O istorie a amantelor, Ed. Lider, Bucuresti, 2005/istoriiregasite
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

germania nazista europa inaccesibilitatea sexuala evreicelor amante
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

dentist  | #1059
Acest articol are treaba cu istoria, cu evenimentele si personajele reale la fel cum are treaba victor ponta cu doctoratul sau. Sunt niste elemente confirmate, participante la fapt, dar cu istoria dragii mei furati curent (si copiati de la alti analfabeti si falsificatori) cu carul!
Nu uitati ca o parte din evrei chiar si astazi nu consfintesc relatiile femeilor evreice cu ne-evrei, o natie care de la Talmud incoace se considera cea mai demna si umana, o adevarata masterrace. Dar voi stati cu capul acolo plecat, oftati la grozaviile "descrise" de alti sclavi despre germania anilor 30/40, stati cu capul plecat si platiti-va ratele la banci. Ce vi se spune este tot adevarat! crede(boule) si nu cerceta varianta 2014.
si mai lasati povestile astea de kk cu nazisti, au mai fost dictaturi si episoade revoltatoare din istoricul secolului xx! Unele foarte interesante, de studiat!
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1744 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013793 (s)