News Flash:

Inceputurile iobagiei

12 Februarie 2015
2411 Vizualizari | 0 Comentarii
Iobagia era in Evul Mediu starea de dependenta a taranilor din Transilvania. In Tara Romaneasca starea similara se numea „rumanie”, iar in Moldova vecinie”. Au existat doua forme mai importante de iobagie: una mai usoara, care presupunea doar anumite obligatii materiale fata de stapanul feudal, si una mai grea, numita „serbie”, similara mai mult sclaviei, care presupunea, in plus fata de starea precedenta, legatura iobagului de pamant.

Vezi si Cine a desfiintat iobagia in Rusia

Termenul de „iobag” provine din ebraica si desemna initial pe credinciosul care datora clerului anumite servicii. In documentele vechi de limba latina intalnim forma iobago (plural iobagiones), iar in documentele maghiare este folosit cuvantul jobbagy.

Vezi si Cum erau priviti domnitorii fanarioti

Obligatiile iobagului stau la originea dijmei eclezisastice, care s-a transformat in timp in fundament pentru dijma feudala. In Transilvania prima atestare documentara a iobagiei dateaza din 1291 (in aceasta perioada avea loc trecerea de la robia propriu-zisa la iobagie), dintr-un document care vorbeste despre un anume Iuancea, „iobag al castrului Albei transilvane”. Pana la 1514, marea masa a taranilor era, in principiu, libera, dar avea o serie de obligatii catre rege (quinquagesima), biserica si nobili. Pe langa plata unor sume fixe, raportate la averea personala, aveau obligatii militare, trebuiau sa participe la lucrari publice la cetati, drumuri, poduri, gazduirea persoanelor oficiale, carausie, servicii postale etc. Clasa suprapusa avea doar obligatia de a plati dijma ecleziastica.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

iobagia evul mediu taranilor transilvania tara romaneasca rumanie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2316 (s) | 23 queries | Mysql time :0.079954 (s)