News Flash:

Inceputurile spionajului

20 Ianuarie 2014
1713 Vizualizari | 0 Comentarii
Inceputurile spionajului/contraspionajului englez si, in buna masura, ale celui european dateaza inca din Evului Mediu, cand, in timpul domniei lui Henric VII (1485-1509), ambasadorii sau trimisii cu misiuni speciale ai Londrei aveau si atributii legate de strangerea de informatii. De asemenea, in aceasta perioada, se poate vorbi de spioni profesionisti, ca si de structuri, organisme informative, avandu-i la conducere pe cardinalul Thomas Wolsey si pe Thomas Cromwell.
Agenti-scriitori si diplomati
Specific pentru spionajul englez al acestei perioade a fost faptul ca reprezentanti de marca ai mediilor culturale au desfasurat activitati informative.
Astfel, unul dintre cei mai cunoscuti spioni ai Renasterii a fost Pierre Alamire(1470-1536), compozitor, inginer, diplomat si spion in slujba lui Henric VIII. Probabil se cunoaste mai putin faptul ca poetul si dramaturgul Christopher Marlowe (1564-1593) a fost agent in slujba reginei Elisabeta, ceea ce se numeste un "gentleman spy" ("spion gentlemen"). Ambasadorul Angliei la Paris, sir Edward Stafford, a fost considerat unul dintre primii diplomati-agenti dubli. Performanta lui Prior Matthew (1664-1721), preot si diplomat, a fost organizarea unei retele de spioni in Franta. Avand in vedere puterea navala a Albionului, din aceasta "galerie" de agenti nu putea lipsi un marinar, John Deane (1679-1762), spion in Rusia, potrivit zf.ro.
Ca si Anglia, Franta, aflata de asemenea in cursul procesului de intarire a autoritatii centrale si, pe plan extern, de contracarare a influentei si eventualelor tendinte de hegemonie, chiar belicoase, ale altor Mari Puteri (mai ales ale Angliei), a facut eforturi pentru initierea si organizarea actiunilor informative, de spionaj.
Spionii cardinalilor
Caracteristica pentru Franta a fost implicarea conducatorilor bisericii, dar si ai treburilor statului in asemenea activitati. Cel mai important spion al lui Richelieu a fost Pater Joseph,agent de influentare pentru Franta. Unii dintre agentii lui Richelieu au inspirat personaje ale romanelor lui Dumas-tatal, cum este contesa de Carlyle, agenta in Franta, prototipul lui Milady de Winter. Dar si urmasul lui Richeleu, cardinalul Jules Mazarin, si-a avut spionii sai, cum a fost Melani, agent de influentare la Curtea lui Ferdinand al Bavariei.
Giordano Bruno - agent secret
Au existat imprejurari, unele dintre ele putin cunoscute, in care diplomati francezi au conlucrat cu personalitati ale vietii religioase si culturale. Este cazul ambasadorului Frantei la Londra, care, la un moment dat, primeste vizita preotului italian Giordano Bruno, cel care va sfarsi pe rug datorita convingerilor sale eretice. Acesta a sosit, in 1583, la Londra, cu o misiune secreta, asa cum reiese si din faptul ca se deplasa sub un "nume de cod" (Henry Fagot) si ca era… mascat.
O alta Mare Putere a vremii, Spania, a trebuit sa se implice in "razboiul secret" al spionilor. Bernardino de Mendoza (1540-1604), si el personalitate complexa a epocii, ofiter, istoric militar, diplomat, a actionat in Anglia, iar Willem von Ripperda (1680-1738) - in Olanda. Iarasi se cunoaste probabil mai putin faptul ca marele pictor Peter Paul Rubens (1577-1640) a actionat si ca "mesager secret".
Imperiul Habsburgic
Activitatile informative ale Vienei au fost legate de cele doua asedii ale capitalei Austriei de catre turci. A intrat in legenda Georg Franz Kolschitzky (1640-1694), vorbitor si de limba romana, care a adus importante informatii in timpul asediului Vienei din 1683 din tabara turceasca, unde se strecura travestit. Ca rasplata, i s-a oferit sa deschida prima cafenea din Viena.
Tarile Romane
Datorita pozitiei lor geostrategice, Tarile Romane au fost implicate in actiuni de spionaj sau au facut obiectul acestora. Culegerea de informatii dincolo de granitele tarii a fost practicata de Basarab I, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Vasile Lupu, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu, cu toata prudenta, pentru a nu starni reactia Imperiului Otoman sau a altor Mari Puteri vecine.

Vezi si Cei mai mari spioni rusi 
Voievozi romani
- "salvatori ai Vienei"
Pe inaltimea Kahlenberg din apropierea Vienei a fost fixata o inscriptie cu textul: "In amintirea soldatilor romani care, in anul 1683, in timpul asediului Vienei, au contribuit la salvarea orasului". Nutrind speranta de a scapa de suzeranitatea Portii, dar neputand interveni direct in lupte, domnul Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino (1678-1688), si cel al Moldovei, Gheorghe Duca, au ales calea unor initiative informative, de spionaj si chiar a sabotajului (inlocuirea ghiulelelor din tunuri cu…paie), actionand, ca sa folosim o terminologie moderna, ca "agenti dubli". Astfel Serban Canzacuzino a mijlocit circulatia curierilor imperiali, dar si a informatiilor, instiintandu-i pe austrieci, intr-un moment deosebit de critic, ca turcii nu mai au resurse sa continue asediul.
Cancelaria secreta de la Bucuresti
Stolnicul Constantin Cantacuzino (1655-1716) a fost unul dintre carturarii vremii care s-au implicat in actiuni informative, devenind conducatorul a ceea ce poate fi considerat primul serviciu de acest fel din Tarile Romane. Printre activitatile desfasurate la "Cancelaria secreta", pe care a organizat-o la Curtea Veche, se numarau primirea agentilor care aduceau informatii din diferite tari, redactarea, traducerea, dar si "deschiderea" corespondentei secrete. De altfel, stolnicul a conceput si un "cifru". Palatul de la Mogosoaia gazduia adesea intalniri secrete cu trimisi straini, uneori travestiti, care apoi erau indrumati sa plece pe drumuri tainice. O abilitate deosebita a stolnicului era aceea de a obtine informatii de la interlocutori straini fara ca acestia sa-si dea seama, mai ales in cursul unor ospete stropite cu vinuri bune.

Vezi si Cei mai cunoscuti spioni din istorie - Richard Sorge 
In misiune secreta in China
Un alt intelectual de marca, care a participat la activitati informative, fiind probabil primul roman care a actionat in tari diferite, a fost Nicolae Milescu Spatarul (1636-1708). Grigore I Ghica (1660-1664) l-a numit agent diplomatic ("capuchehaie") la Poarta Otomana. Milescu actionat ca "agent de influentare" pentru fostul domn Gheorghe Stefan. S-a familiarizat cu metodele "spionajului diplomatic" la diferite curti europene. Acestea au fost probabil motivele pentru care Milescu, la recomandarea lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului, a fost primit in randul curtenilor tarului Rusiei, Aleksei Mihailovici, care il va trimite intr-o misiune secreta in China, unde trebuia sa culeaga informatii si sa stabileasca relatii politice confidentiale sau, cum se specifica in mandatul ("ucazul imparatesc") primit, "sa faca cercetari, folosind orice mijloace, pe langa toti cei ce au vreo cunostinta despre cele aratate si sa afle adevarul adevarat".
Un spion pe tronul Moldovei
Una dintre cele mai enigmatice personalitati ale spionajului european ajuns, la un moment dat, pe tronul de la Iasi a fost Gaspar Graziani (1575/1580-1620) care, in perioada februarie 1619 - septembrie 1620, a fost domn al Moldovei. Fusese un fidel slujitor al Portii Otomane, care ii acorda titlul de dragoman si il trimite in misiuni in Imperiul Habsburgic. Aceste merite, care erau mai ales de natura informativa, il determina pe sultan sa il numeasca pe tronul Moldovei, dupa ce trecuse de la catolicism la ortodoxie. Si totusi, Graziani tradeaza Poarta, intrand in negocieri cu regele Poloniei, Sigismund III Vasa, ceea ce face Poarta sa dispuna inlocuirea sa pe tronul Moldovei.
Faptul ca Tarile Romane prezentau interes pentru puterile europene este dovedit de prezenta aici a unor agenti. Intre altii, este vorba de Matteo Murano (?-1503), medic, dar, de fapt, agent pentru Venetia, sosit, in august 1502, la curtea lui Stefan cel Mare pentru a-l trata pe domnul moldovean.
Mai ales de la sfarsitul secolului al XVII-lea, planurile de expansiune ale Imperiului Habsburgic in ceea ce priveste Tarile Romane au dus la prezenta aici a unor agenti ai Venei, cum au fost abatele Giovanni Baptista Del Monte, aflat in Tara Romaneasca, la Curtea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), cu misiunea de a-l influenta pe voievodul roman pentru incheierea unei intelegeri antiotomane cu Austria, sau Bartolomeo Ferrati, medic la curtea domnului Constantin Brancoveanu, dar, de fapt, sef al unor retele de informatori la Bucuresti si la Iasi, in folosul Curtii de la Viena.
Activitatea informativa, de spionaj, desfasurata de Imperiul Habsburgic in Tarile Romane se intensifica si capata un caracter tot mai organizat odata cu infiintarea, in 1782, a agentiilor diplomatice. Consulii austrieci, dar si ai altor Mari puteri, transmiteau date pretioase, referitoare in special la intentiile Imperiului Otoman, obtinute prin intermediul unor retele de informatori in Tarile Romane. Spre exemplu, in martie 1794, agentul "comercial" Markelius ii scrie cancelarului Austriei, Kaunitz, referindu-se la "fondurile pentru plata agentilor nostri".
Dar in Tarile Romane actionau si agenti ai Prusiei sau Angliei, astfel incat acestea devenisera un loc important pe harta "razboiului secret", asa cum vor ramane si in secolele urmatoare.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

evului mediu thomas cromwell giordano bruno agent secret
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1562 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013346 (s)