News Flash:

Incredibila poveste a Dealului Repedea, fundul Marii Sarmatice

2 Februarie 2014
10823 Vizualizari | 0 Comentarii
rezervatia repedea
Locul fosilifer Dealul Repedea este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala tip paleontologic) situata in judetului Iasi, pe teritoriul administrativ al comunei Barnova.
Ea se afla la sud de municipiul Iasi, langa releul de televiziune de pe Dealul Repedea, si se intinde pe o suprafata de 5,80 hectare.
Ca pozitie geografica, rezervatia se afla la limita dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei si la intrepatrunderea silvostepei cu padurea. In acest loc se afla un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate si cimentate, dupa retragerea Marii Sarmatice.
Aici se ajunge de pe DN 24, urmand un drum aflat pe partea dreapta a soselei ce duce de la Iasi la Vaslui. De pe marginea abrupta a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o larga priveliste asupra Bahluiului si a orasului Iasi. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea sta alaturi de Muntele Cozla (Piatra Neamt), Dealul Catalina (Cotnari) si Muntele Tampa (Brasov). In zilele luminoase de aici pot fi vazute Dealul Mare - Harlau si chiar Ceahlaul.

Vezi si Dealul Crucilor din Lituania - locul venerat de pelerinii din toata lumea  
Cercetarile geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobalcescu, au demonstrat ca in urma cu 5-7 milioane de ani (in perioada geologica Miocena), amplasamentul unde se afla azi Dealul Repedea era acoperit de apele Marii Sarmatice, care se intindeau pe un larg areal vest-est intre Viena de astazi si Muntii Tian-Shan din Asia Centrala. Ca urmare a faptului ca era complet izolata de oceanul planetar si in ea se varsau fluvii care aduceau cantitati insemnate de apa dulce (Dunarea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatica, initial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastra.
Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viata in apele sarate au disparut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoza), ele fiind inlocuite cu o fauna adaptata la viata in apele salmastre. Cochiliile molustelor de apa sarata care au murit s-au depus pe fundul marii, cimentandu-se si formand Dealul Repedea de astazi. Cu timpul, Marea Sarmatica s-a fragmentat, sub influenta miscarilor tectonice, intr-o serie de bazine de mai mica intindere (Marea Neagra, Marea Caspica, Lacul Balaton, Lacul Aral si altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astazi al Romaniei, apa s-a evaporat, iar gresia si calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.
 
Mai rezistent in timp s-a dovedit calcarul, insa gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitata de apele ploilor si freatice si s-a dizolvat, dand nastere acestor grote.
Primele descoperiri stiintifice efectuate pe Dealul Repedea dateaza din anul 1862. In acel an, profesorul iesean Grigore Cobalcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie si mineralogie de la Universitatea din Iasi - a descoperit intr-o scobitura ivita in Dealul Repedea un bogat zacamant fosilifer, captiv in calcar oolitic. Rocile si gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existenta aici a unei Mari Sarmatice. Profesorul Cobalcescu a publicat in Revista Romana pentru stiinta, litere si arte din Bucuresti un articol intitulat "Calcarul dela Rapidea", considerat de specialisti a fi prima lucrare romaneasca de geologie.

Vezi si Misterele Iasului: Fortareata acoperita de pe dealul Catalina - FOTO 
In acest articol, el identifica doua straturi geologice ale calcarului de la Repedea si anume:
stratul de la baza - contine calcar cu parti dure, cu cochilii de "Cyrena", "Limnea" si "Planorbis", incadrate de Cobalcescu in perioada geologica a Miocenului mijlociu (cu 11.61 - 15.97 milioane de ani inainte)
stratul superior (denumit "calcarul grosier de Rapidea") - contine cochilii de "Cerithium", "Cardium", "Solen", "Turbo" si "Venus", pe care le incadreaza la baza Pliocenului (cu 2,5 - 5,3 milioane de ani inainte), fiindca gasise acolo Rhinoceros megarhinus.
Numarul de specii de moluste fosile (scoici si melci) descoperite in sedimentele de origine marina de aici a depasit cifra de 40, printre care si specii noi (de exemplu Cardium Cobalcescu).
In decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito si biostratigrafice, sedimentologice si geochimice. Cercetarile efectuate au condus la cunoasterea mai aprofundata a acestei rezervatii adaugand la valoarea intrinseca geologica si paleontologica a acesteia si o deosebita importanta stiintifica generata de flora si fauna zonei, conferindu-i dreptul de a fi denumita rezervatie complexa.
Rezervatia Repedea a fost declarata monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romine, aceasta hotarare fiind justificata ca urmare a bogatiei faunistice fosile si a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice in retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei in complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafata protejata era de 1,90 hectare,
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

barnova iasi campia moldovei marii sarmatice cercetarile geologice
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1575 (s) | 34 queries | Mysql time :0.029150 (s)