News Flash:

Inedita poveste a fostului ofiter britanic T. E. Lawrence

3 Februarie 2014
1671 Vizualizari | 0 Comentarii
Thomas Edward Lawrence (CB) (n. 16 august 1888 – d. 19 mai 1935), mai cunoscut ca T. E. Lawrence, a fost un ofiter britanic, celebru mai ales pentru rolul jucat in revolta arabilor din 1916-1918, dar a carui personalitate plina de vitalitate, alaturi de scrierile sale si de o larga varietate de activitati si asocieri, au facut din el obiect de fascinatie in intreaga lume, unde a fost cunoscut ca Lawrence al Arabiei ("Lawrence of Arabia").
Conform fisei medicale intocmite de Fortele Aeriene Regale Britanice (RAF) la incorporare, pe 12 martie 1923 Lawrence avea inaltimea de 1,66 m si 59 kg, "cicatrici pe fese" si i se facuse circumcizie.
Familia in care s-a nascut T. E. Lawrence, la 16 august 1888, nu prea era un model al Angliei victoriene. Cu patru ani inainte, Thomas Chapman isi parasise sotia si cele patru fiice nevarstnice, la Dublin, pentru a-si intemeia un camin cu guvernanta acestora, Sarah Maden. Peregrinand intre Irlanda, Tara Galilor, Scotia si Franta, Thomas si Sarah au avut impreuna patru fii in decurs de noua ani (al cincilea s-a nascut in 1900). Stabilindu-se in cele din urma la Oxford, sub numele de Lawrence, cuplul a capatat, in sfarsit, o aparenta respectabilitate. Dar cel de-al doilea fiu al lor, sensibilul Thomas Edward, a suferit toata viata din cauza conditiei de bastard. La varsta de 12 sau 13 ani, micul Lawrence si-a rupt un picior. Fie din cauza ca fractura s-a vindecat greu, fie din cauza oreionului contractat in adolescenta, baiatul s-a oprit din crestere la inaltimea de aproximativ 1, 66 m. Cu un cap disproportionat de mare, parea mult mai scund cand a intrat la Jesus College de la Oxford, in toamna anului 1907. Probabil in compensatie pentru statura scunda, Lawrence si-a cultivat o serie de afectari, printre care un chicotit, strident, nervos, pe care multi il gaseau agasant. Intr-o lume a barbatilor, parea asexuat, daca nu chiar efeminat. Primul roman biografic despre T. E. Lawrence a fost tradus in limba romana de Mircea Eliade.

Vezi si Iata cum arata un buncar militar din timpul Primului Razboi Mondial - FOTO 
La Oxford, Lawrence a fost mult influentat de David George Hogarth, savant si arheolog preocupat de Orientul Mijlociu. Hogarth l-a incurajat sa isi scrie lucrarea de licenta despre arhitectura militara a cruciatilor si i-a dat studentului instructiuni detaliate cand a plecat in Orientul Mijlociu, in iunie 1909, pentru cercetari pe teren. Calatorind prin Siria pe jos, singur, "traind ca un arab, printre arabi", Lawrence s-a indragostit de aceasta regiune si de locuitorii ei. Intors la Oxford, a absolvit universitatea in vara anului 1910. La recomandarea lui Hogarth, Lawrence a obtinut o bursa postuniversitara pentru a se alatura arheologilor de la Karkemis, sit antic de pe malul vestic al Eufratului. Cu exceptia lunilor de vara cand, din cauza caldurii, lucrarile se intrerupeau, Lawrence si-a petrecut urmatorii ani in Siria - cei mai fericiti ani din viata, cum va spune ulterior. In pantaloni scurti, s-a bronzat sub soarele arzator si a invatat in scurt timp sa ii conduca pe cei 200 de muncitori pe care ii avea in subordine, vorbind si glumind cu ei in araba. Dar arheologia nu ii satisface pe deplin interesul fata de aceasta zona; la un moment dat, inainte de ianuarie 1914, devine spion.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Imperiul Otoman era numit "bolnavul Europei". In timp ce Germania, Franta si Rusia doreau fiecare sa devina puterea dominanta in Orientul Mijlociu pe ruinele imperiului, Marea Britanie actiona spre a-si asigura propriile interese. Dupa ocuparea Egiptului, in 1882, britanicii controlau Canalul Suez, calea lor vitala spre India. Dar era necesara supravegherea indeaproape a oricarei activitati politice la est de Suez si de Marea Rosie. Cu finantarea respectabila a Fondului pentru Explorari in Palestina, Lawrence s-a alaturat arheologului Leonard Woolley si capitanului britanic Stewart Newcombe pentru o cercetare a peninsulei Sinai, la inceputul anului 1914. Aparent, ei incercau sa gaseasca vestigii ale celor 40 de ani de peregrinari ale israelitilor, dupa iesirea din Egipt. In realitate, cautau semne ale unor activitati militare turcesti in regiunea de frontiera.

Vezi si Cel mai temut asasin al Primului Razboi Mondial 
Primul Razboi Mondial a izbucnit in august 1914 si, pentru scurt timp, Imperiul otoman a parut a ramane neutru. Dar cand turcii au atacat Rusia, aliata Marii Britanii, Lawrence s-a oferit sa plece in Egipt. In decembrie se afla la Cairo, ajutand la crearea unei retele de spionaj in zona pe care o cunostea atat de bine.
Lawrence nu putea fi un soldat obisnuit. Despre prima intalnire cu tanarul ofiter cu aer adolescentin, comandantul lui la Cairo nu isi aminteste decat de dorinta de nestapanit de a-i spune tanarului sa-si taie parul. Dar camarazii sai au fost entuziasmati de mintea sa agera si de "extraordinara sa capacitate de a-si vedea linistit de treburile lui". Insa in scurt timp s-a plictisit de cartografieri, de rapoarte geografice si de interogarea potentialilor spioni.
In 1915, doi dintre fratii sai au pierit in luptele din Franta. Lawrence se plange in februarie 1916 ca, spre deosebire de ei, "Noi nu facem aici decat sa stam si sa planuim o politica araba de hartuire. " Totusi, in luna urmatoare i se incredinteaza o misiune secreta extraordinara in Mesopotamia (actualul Irak) unde armata britanico-indiana era asediata de turci. El urma sa ofere o mita de un milion de lire sterline comandantului turc pentru a ridica asediul si, pe ascuns, sa instige triburile arabe locale la revolta impotriva Imperiului Otoman. Ambele eforturi au esuat si Lawrence s-a intors in Egipt pentru a fi din nou, dupa cum se plangea el, "tintuit in acel birou din Cairo. "

Vezi si Revolutia Tinerilor Turci 
Cand vestea revoltei lui Hussein din iunie 1916 a ajuns la Cairo, Lawrence scria acasa despre cat de bine se simtea ca "ajutase oarecum la crearea unei noi natiuni". In octombrie este trimis in Hijaj sa ii intalneasca pe rebelii arabi. Desi capabil ca lider moral, demnul Hussein era evident prea in varsta pentru un comandant militar. Pe fiul lui cel mai mare Lawrence il considera "prea cinstit", pe cel de-al doilea "prea istet" si pe cel de-al patrulea "prea apatic". Dar in cel de-al treilea fiu al lui Hussein, Feisal, Lawrence a gasit "omul pe care il cautam in Arabia - conducatorul care va duce la victorie revolta araba". Tovarasi de arme, englezul scund, blond si arabul inalt, brunet se vor acoperi de glorie in urmatorii doi ani.
Pentru a castiga increderea arabilor, Lawrence a inceput sa poarte imbracamintea localnicilor si sa indure calatoriile lungi pe camila. "Daca adopti vestimentatia araba", scria el, "trebuie sa mergi pana la capat. Sa iti lasi prietenii si obiceiurile englezesti pe tarm si sa-ti insusesti toate obiceiurile arabe." Faptul ca a adoptat modul de viata al arabilor i-a cucerit pe beduinii de obicei suspiciosi, care atunci aparea strigau "Aurens ! Aurens !" - acesta fiind modul in care ii pronuntau ei numele, atat de strain limbii lor.
Insotit de Lawrence si de suita sa formata din 25 de servitori si garzi de corp, Feisal lanseaza ofensiva care avea sa se incheie la Damasc. Sub indrumarea lui Lawrence, el stabileste o strategie adecvata terenului si capacitatilor de lupta ale oamenilor sai. Inaintand in Peninsula Araba, rebelii purtau un razboi de hartuire care ii inspaimanta pe dusmani si inrolau, pe parcurs, recruti din alte triburi. Ei au ocolit fortaretele turcesti si au atacat in mod repetat calea ferata din Hijaz, dinamitand poduri si linii ferate, provocand deraieri de trenuri, distrugand locomotive. "Spectacolul era splendid", scria Lawrence, "nu va puteti imagina o bucurie mai mare pentru noi, o iritare si o furie mai mare pentru turci."
In ianuarie 1917, portul Wejh de la Mare Rosie a fost cucerit si, prin capitularea orasului Aqaba, in iulie, campania din Hijaz s-a incheiat cu victoria arabilor. Comandamentul britanic de la Cairo a inteles imediat ca rebelii arabi infransesera mai multe trupe turcesti decat britanicii si, dupa cum observa Lawrence oarecum malitios, "a inceput sa isi aminteasca cum sprijinise el revolta araba". De acum inainte oamenii lui Feisal aveau sa fie flancul drept al armatelor aliate conduse de generalul Allenby, care atacau din nord, prin Palestina. De doua ori, in cursul anului 1917, Lawrence a facut incursiuni secrete periculoase in spatele liniilor inamice pentru a-i instiga pe arabii din Siria. In noiembrie, in satul Deraa, a fost capturat pentru scurt timp de turci, care probabil nu l-au identificat. Ce s-a intamplat acolo, ramane un subiect controversat.
Potrivit jurnalului sau, Cei sapte stalpi ai intelepciunii, publicat dupa razboi, el a fost torturat cumplit si abuzat sexual de catre cei care il capturasera. Scandaloasa poveste este respinsa de un eminent istoric american ca "neplauzibila" ; dar un ofiter, camarad al lui Lawrence, isi aminteste ca acesta s-a intors de la Deraa foarte abatut, ceea ce l-a convins ca traise un cosmar. Dar la trei saptamani de la intoarcerea de la Deraa, Lawrence se refacuse suficient pentru a intra alaturi de Allenby in Ierusalim, la 9 decembrie 1917. In 1918, Aliatii au continuat sa inainteze spre nord, cu Lawrence si arabii pe flancul drept. Cand Allenby pregateste asaltul Damascului, in septembrie, el are sub comanda sa 250 000 de oameni.Desi turcii aveau o forta nominala egala, 50 000 de soldati ai lor erau blocati de 3000 de arabi ai lui Lawrence la est deIordan, in timp ce alti 150 000 se aflau pe teritoriul Mesopotamiei, incercand zadarnic sa impiedice alte revolte arabe. Avand o superioritate de cinci la unu, Allenby a obtinut victoria la 1 octombrie.
In mai 1916, Marea Britanie si Franta semneaza un acord secret, cunoscut ca Acordul Sykes–Picot, dupa numele celor doi negociatori, care prevedea o divizare postbelica a teritoriilor Turciei din Orientul Mijlociu in sfere de influenta britanica si franceza. Oricare stat arab din regiune urma sa fie sub controlul administrativ britanic sau francez. La doua zile dupa intrarea triumfala in Damasc, Feisal a aflat adevarul amar privind limitele independentei arabe. Insistand ca nu a stiut nimic despre acordul secret, Lawrence ii cere lui Allenby sa-l absolve de obligatiile militare si sa-i permita sa se intoarca in Anglia. "Nefiind chiar prost" avea sa noteze el in Cei sapte stalpi si intelepciunii, "mi-am dat seama ca promisiunile facute arabilor erau litera moarta." Regreta ca isi lasase oamenii sa-si riste viata pentru un rezultat atat de nesemnificativ : "In loc sa fiu mandru de ceea ce facuseram impreuna, eram in permanenta ingrozitor de rusinat". Lawrence realiza socat ca luptele se purtasera mai curand pe coridoarele puterii decat pe nisipurile desertului. Revenit in Anglia, Lawrence si-a pus din nou uniforma si la 29 octombrie s-a prezentat in fata unei comisii a cabinetului de razboi britanic. Propunera lui : renuntarea la Tratatul Sykes-Picot pentru a-i tine pe francezi departe de Orientul Mijlociu si impartirea Mesopotamiei si a Siriei in trei regate conduse de trei dintre fii lui Hussein,Feisal urmand sa guverneze la Damasc. In timp ce astepta o decizie guvernamentala, Lawrence i-a telegrafiat lui Hussein, sugerindu-i sa-l trimita pe Feisal sa-l reprezinte la Conferinta de pace care urma sa aiba loc la Paris la inceputul anului 1919. Dar inca o data avea vesti proaste pentru Feisal. Intanlindu-se cu el pe vapor, la Marsilia, la 26 noiembrie, isi anunta fostul tovaras de arme ca Franta se opusese participarii lui la Conferinta de pace. Feisal petrece lunile decembrie si ianuarie in Marea Britanie, unde Lawrence i-l prezinta pe Chaim Weizmann, liderul sionist caruia britanicii ii promisesera o patrie evreiasca in Palestina. Considerandu-i pe semitii arabi si evrei ca "un tot indivizibil", Lawrence spera intr-o dezvoltare a cooperarii lor in Orientul Mijlociu. In schimbul necontestarii dreptului de stabilire in Palestina, evreii urmau sa ii imprumute bani lui Feisal pentru a-si organiza regatul in Siria. Razboiul din Orientul Mijlociu fusese mereu secundar fata de inclestarea cu Germania pe frontul de vest; iar campania lui Lawrence alaturi de arabi fusese numita "o afacere secundara a unei afaceri secundare". Cu toate acestea, colonelul Lawrence, cu figura sa adolescentina, cum remarca un delegat american, fusese persoana "cea mai cuceritoare" la Conferinta de pace care s-a deschis la 18 ianuarie 1919. Cum lui Feisal i se refuzase participarea, sarcina de a garanta loialitatea acestuia fata de Marea Britanie i-a revenit lui Lawrence. Pentru Lawrence, dusmanii erau acum francezii; el spera ca "arabii sa fie primul nostru dominion exotic si nu ultima noastra colonie exotica". Putini impartaseau parerea, fie printre britanici, fie printre arabi. Marea Britanie avea un nou interes in instituirea unui mandat in Orientul Mijlociu: petrolul. Iar guvernul nu voia sa se dezica de aliata sa din razboi, Franta. Feisal s-a vazut nevoit sa accepte conditiile Acordului Sykes–Picot, care amana independenta araba reala.
Infrant la Conferinta de pace, Lawrence incearca sa castige sprijinul opiniei publice prin vehemente scrisori si articole de presa, iar apoi devine consilierul lui Winston Churchill pentru probleme arabe, la Ministerul Coloniilor al Marii Britanii. In zadar.
Proclamat rege al Siriei in martie 1920, Feisal a fost detronat de francezi in iulie, in timp ce britanicii nu au reactionat. In 1921, britanicii il aduc pe Feisal pe tronul Irakului, care ramane sub dominatie britanica in urmatorii zece ani. Intre timp, fratele sau Abdullah este instalat ca emir al Transiordaniei, alt protectorat britanic. In 1924, Hussein este fortat sa abdice de la conducerea Hijazului, fiind inlocuit de ibn Saud, seful unui alt trib.
Intre timp, dezgustat de politica, Lawrence se retrage la Oxford pentru s-si scrie memoriile. De ce facuse toate acestea ? Epilogul la Cei sapte stalpi ai intelepciunii prezinta patru motive. Primul si cel mai puternic fusese unul personal, "omis din paginile cartii, dar nici o clipa absent, cred, in mintea mea, fie ca dormeam, fie ca eram treaz, pe parcursul tuturor acelor ani". Este vorba, dupa cum releva o cercetare amanuntita, de dragostea lui Lawrence pentru baiat arab numit Dahouum, cu care se imprietenise la Karkemis, in 1913; libertatea pentru poporul acestui baiat, scria el, ar fi un "cadou acceptabil". Cu cateva saptamani inainte de cucerire Damascului, a aflat ca baiatul a murit de tifos - "astfel, cadoul meu nu mai are rost", nota el indurerat. Cel de al doilea motiv al lui Lawrence era patriotismul, dorinta de a ajuta Marea Britanie sa castige razboiul. Al treilea, curiozitatea intelectuala, "dorinta de a ma simti initiatorul unei miscari nationale". Iar al patrulea, ambitia personala, "viata mea sa faca parte din aceea noua Asie care in mod inexorabil va veni peste noi".
Cariera postbelica a lui Lawrence este la fel de ciudata si controversata ca faptele sale legendare din timpul revoltei arabe. In august 1922, fostul colonel se inroleaza in Fortele Aeriene Regale britanice sub numele de John Ross. Suporta umil tirania ofiterilor instructori. Dar cand presa publica povestea autoumilirii lui Lawrence ca recrut, acesta este dat afara.
Neputand sa se angajeze fiindca, dupa cum marturisea chiar el, cu un oarecum umor, "nimeni nu vrea sa imi ofere un serviciu suficient de modest pe cat as vrea", singura satisfactie a lui Lawrence era sa strabata tara pe motocicleta. La interventia prietenilor, este readmis in armata in martie 1923, de data aceasta in corpul de tanchisti, ca simplu soldat, sub numele de T.E. Shaw. Doi ani mai tarziu, reuseste sa se transfere in RAF, unde isi petrece, ca aviator,ultimii zece ani din viata.
La 13 mai 1935, se pare ca Lawrence a piedut controlul motocicletei in plina viteza pe un drum din sudul Angliei si a fost proiectat peste ghidon. Dupa sase zile a murit din cauza ranilor de la cap. Chiar inainte de accident, o masina neagra a trecut pe langa Lawrence venind din sens opus. In acel moment, doi copii pe biciclete i-au aparut brusc in fata, iar Lawrence a incercat sa-i evite.
A fost Lawrence un erou ? Istoria o va stabili.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ofiter britanic revolta arabilor raf oxford mircea eliade
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1617 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019496 (s)