News Flash:

Ion Pop-Reteganul, "cel mai mare folclorist al Ardealului"

10 Iunie 2014
1161 Vizualizari | 0 Comentarii
A urmat scoala din Reteag, doua clase de gimnaziu la Nasaud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Scolii Normale) din Gherla si Deva (1870-1871).
Timp de douazeci de ani a activat ca invatator in localitati din mai multe districte si comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat in acelasi timp si de culegerea folclorului din aceste zone.
In 1878 publica in revista lui Iosif Vulcan „Sezatoarea. Foaia poporului roman” (Siedietórea. Fóia poporului romanu), povestea ˝Fata multumitoare˝, – o incercare de versificare a povestii ˝Toarceti fete, c-a murit Baba Cloanta˝, pe care o va introduce in volumul „Povesti ardelenesti din popor adunate”, partea 1 ( editat in cinci parti), 1888, ce a cunoscut o deosebita popularitate. Vasile Alecsandri ii scria, de la Paris, ca le-a citit „cu multa placere”, indemnandu-l sa continue „pretioasa culegere si publicare, menita a ocupa un loc insemnat in tezaurul literaturii populare, indeplinind astfel una din cele mai folositoare misiuni ale unui om care isi iubeste neamul”.

Vezi si Sa ne amintim cu placere: Marele folclorist roman Alexandru Voevidca 
A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adeca Floarea poeziei nationale din cei mai buni scriitori romani pentru uzul tinerimii romane” (1885, ed. a 2-a in 1907), ˝Trandafiri si Viorele˝ (1886, ed. a 4-a in 1912), „Chiuituri de care striga flacaii la joc, Opsaguri, cat pilite, cat cioplite si la lume impartite” (1887), „Starostele sau datinile de la nuntile romanilor ardeleni” (1890), „Povesti din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI si premiat de Asociatie), „Bocete” (1897), „Romanul in sat si la oaste, apreciat din cantecele lui poporale” si „Pantea Viteazul: traditiuni, legende si schite istorice” (1898), „Zidirea lumii. Adam si Eva. Originea Sfintei Cruci si cele 12 Vineri: dupa traditii poporale si manuscrise vechi” (1901, ed. a 9-a in 1915), „De la moara: povesti si snoave” (1903) etc., volumele de proza „Nuvele si schite” (2 vol. 1898-1899), „Pilde si sfaturi pentru popor” (1900), „Nuvele” (1901), cat si o „Carte de cetire pentru anii din urma ai scoalelor normale, scoalele de repetitiune, cursurile de adulti si pentru poporul nostru” (1892), un curs practic despre pomicultura (1889, 1904).

Vezi si Gheorghe Pavelescu, unul dintre putinii elevi ai lui Lucian Blaga care au atins secolul XXI 
A predat Academiei Romane 21 de volume in manuscris, o comisie urmand sa trieze materialul in vederea publicarii, dar cea mai mare parte va ramane inedita.
A fost redactor la publicatiile: „Cartile sateanului roman” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timisoara, 1893-1894), „Desteptarea” (Cernauti, 1897) „Revista ilustrata” (Reteag, Soimus, 1898-1899), „Tribuna” si „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de dumineca” (Simleu, 1904-1905), tiparind si o parte din textele sale folclorice.
A desfasurat si o intensa activitate in domeniul teoretic al culegerii si cercetarii folclorului in paginile revistei iesene „Contemporanul”, in „Gazeta Transilvaniei” (Brasov), „Gutinul” (Rodna) s.a.; a scris si articole legate de istoria invatamantului. La Sancel, impreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887).
Secretar secund al „Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman” (ASTRA) la Sibiu (1893-1896).
A fost apreciat elogios de cei mai prestigiosi carturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hasdeu, Ion Bianu, Jan Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

reteag nasaud cursurile preparandiei gherla deva invatator ion bianu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1612 (s) | 26 queries | Mysql time :0.014288 (s)