News Flash:

Ishtar, una din zeitele Mesopotamiei

22 Octombrie 2013
4647 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (-0.0014)
USD: 4.2653 RON (-0.0005)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Sub numele sau sumerian de Inanna sau sub cel akkadian de Ishtar, ea este pe buna dreptate cea mai celebra dintre zeitele Mesopotamiei. Numele de Ishtar este clar semitic si se leaga de formele vestice care desemneaza zeita sub numele de Attar, Astar(a)t si Astarte. Identificata cu planeta Dilbat (Venus), „Luceafarul“, Ishtar era simbolizata prin numarul 15 (adica jumatate din numarul 30, atribuit tatalui sau, Sin). Zeita hurrita Sauska a fost, de asemenea, asimilata lui Ishtar la Ninive, la mijlocul mileniului II. Locul important ocupat de Ishtar in panteonul feminin a condus in cele din urma la desemnarea zeitelor, in general, sub numele comun de Ishtaratu.
Au fost repertoriate cel putin 35 de locuri de cult ale lui Inanna/Ishtar in Babilonia. Cele mai importante par sa fi fost Eulmas la Agade, Ehursagkalamma la Kish, Eanna la Uruk si Eturkalamma la Babilon.
Ca divinitate majora a panteonului mesopotamian, Ishtar poseda o multime de puteri si infatisari. Dupa cum arata povestirea despre Inanna si Ebih, in fata ei se pleaca zeii cei mai mari, precum si muntii cei mai inalti. I se atribuie feminitatea, diferitele aspecte ale dragostei, rolul de stapina a animalelor, suveranitatea si activitatile razboinice. Ramine greu de stiut daca este vorba de un sincretism instalat foarte devreme intre mai multe zeite locale distincte sau despre imbogatirea in timp a unei figuri originale unice, potrivit observatorulcultural.ro.
Ne putem gindi ca Inanna, cea din tara Sumerului, al carei simbol de origine era o trestie cu o bucla in virf, era mai ales axata pe aspectele feminine si pe cele legate de dragoste, in timp ce Ishtar, cea din tara Akkad, adesea reprezentata de o figura feminina inarmata, insotita de un leu, comporta mai ales aspecte razboinice si este legata de dezvoltarea puterii Lugalurilor: gasim la Kish, apoi la Akkad, apoi la Babilon, figuri suverane numite „Ishtar Kisitum“, „Ishtar din Akkad“, „Ishtar din Babilon“. Blestemul din Akkad povesteste astfel cum, dupa ce favorizase cariera lui Sargon, pe care il indragise, tinara zeita devenise protectoarea noii sale capitale, care ii facea sacrificii din abundenta, dar ca ea nu primise din partea zeului Enlil autorizatia de a le accepta si trebui, pina la urma, sa renunte la protejarea orasului. Dar nu putem impinge prea departe opozitia Sumer/Akkad caci acest aspect major este la fel de important la Uruk: Ishtar Urka’Itu (mai apoi Aska’Itu) este adevarata regina a orasului, asa cum ne arata ciclurile epice din Ennerkar si Lugalbanda. Ea locuieste in Eanna si o parte din puterea ei lumeasca este delegata marelui preot En din Uruk. Dezvoltarea inevitabila a puterii regale si preluarea atributiilor suverane ale zeitei transpar din relatiile proaste ale acesteia cu Ghilgamesh, regele din Uruk (Epopeea lui Ghilgamesh). Ea este totusi cea care ii primeste la sinul ei si ii creste pe viitorii regi, asa cum arata Stela Vulturilor privitor la Eannatum. Totodata, Inanna/Ishtar pastreaza in urma casatoriei sacre un rol fundamental in legitimarea suveranului, asa cum o arata, la sfirsitul mileniului III si inceputul celui de al II-lea, importanta acestui rit practicat de regii din Ur III, apoi din Isin. In acea epoca, rolul marelui preot En al lui Ishtar era destul de important in Uruk pentru ca instalarea lui sa dea numele anului. In mileniul I, Ishtar din Uruk este ajutata de zeite care par s-o dubleze: Nanaia, Ushur-Amassu, Belti-Sa-Res etc. Dar numai ea are dreptul la titlul de „doamna a Urukului“.
In panteonul mesopotamian, Inanna/ Ishtar, fiica zeului lunii, Sin (Nanna in sumeriana), si a sotiei sale, Nikkal, are drept frate pe zeul soarelui, Shamash (in sumeriana Utu), si drept sora pe zeita infernului, Ereshkigal. O alta traditie pune accentul pe relatiile sale privilegiate cu zeul Anu, cealalta mare divinitate a Urukului, careia ii este ba fiica, ba sotie. Accentul pus pe feminitatea incarnata de Ishtar face ca ea sa fie adesea reprezentata ca o fata necasatorita. Traditia ii atribuie drept sot pe Dumuzi, dar aceasta casatorie este doar temporara, din moment ce Dumuzi va fi apoi omorit.
Ishtar este totodata cunoscuta ca avind si alte legaturi amoroase. Dar fie ei soti sau amanti, cei pe care ea ii alege vor sfirsi cu totii prin avea o soarta tragica, asa cum ii aminteste, fara menajamente, Ghilgamesh, cind ea i se ofera.
De multe ori Ishtar este zugravita ca o zeita razbunatoare: in Coborirea lui Ishtar in infern, in Inanna si Bilulu sau in Inanna si Sukaletuda, unde ea incearca sa se razbune pe un pastor care a jignit-o, si mai apoi in imnul epic al lui Agusaya. Dar tot ea este si o fata indragostita, cu accente patimase, pe care le exprima in toata literatura poetica, in jurul casatoriei sale cu Dumuzi, iar apoi in cadrul casatoriei sacre. Asocierea aspectelor amoroase si luptatoare ale lui Ishtar nu este chiar atit de ciudata cum pare. Pe de o parte, ambele decurg din puterea ei de regina, statut pe care il revendica cu tarie in Inanna si Ebih, putere care o face sa devasteze cu salbaticie muntele care i se opune.
Reprezentata adesea de asirieni cu atribute razboinice (arme ce ii ies din umeri) si inzestrata cu o aureola terifianta, care arunca la pamint inamicii, cind ea se lupta alaturi de rege, Ishtar era totodata stapina fiarelor si este adesea reprezentata impreuna cu un leu. Regele Nabonide se lauda ca a reconstituit, la inceputul domniei sale, atelajul autentic al lui Ishtar din Uruk, format din 7 lei. Popularitatea lui Ishtar reiese din faptul ca i s-au consacrat numeroase opere literare: in afara de imnuri, ea figureaza in mai multe cicluri mitologice sau epice, cum ar fi Inanna si Sukaletuda, Inanna si Enki, Inanna si Ebih si mai ales in Coborirea lui Ishtar in infern. Ea mai este celebrata in Exaltarea lui Ishtar sub domnia lui Nabucodonosor I, cind ea se autoproclama stapina lumii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sumerian inanna ishtar zeitele mesopotamiei panteonul feminin babilon
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1696 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012156 (s)