News Flash:

Istoria banilor de pe teritoriul actual al Romaniei

14 Noiembrie 2013
2843 Vizualizari | 0 Comentarii
Cea mai veche moneda atestata pe teritoriul romanesc este drahma de argint in greutate de 8 grame, emisa de pólisul (orasul) grecesc Histria in anul 480 inainte de Christos. Ea a fost urmata si de alte emisiuni de moneda ale polisurilor grecesti din Dobrogea.    
Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au inceput sa emita monede proprii din argint, asemanatoare cu ale celtilor, pentru ca apoi sa emita celebrii kosoni de aur. De asemenea, monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au patruns si ele pe teritoriul Daciei, inainte chiar de ocupatia romana, dar au continuat sa circule si dupa retragerea aureliana, fiind apoi inlocuiti de monede bizantine.   Documentele vremii si cercetarile arheologice facute de specialisti in zona Munteniei, cat si din intrega tara arata un lucru care oglindeste perfect istoria romanilor: lipsa unei unitati nationale, dezbinarea dintre Principate si dominatia imperiilor straine si a tarilor din apropriere a facut ca banul romanesc sa fie, in majoritatea vietii lui ante-contemporane, mai mult absent de pe harta europeana. 
Vladislav I introduce sistemul monetar in Tara Romaneasca
Cu toate acestea, incercarile de construi un sistem monetar autentic au inceput inca din secolul XIV. Potrivit istoriei monedei de pe site-ul Bancii Nationale ale Romaniei (BNR), sistemul monetar introdus de Vladislav in Tara Romaneasca a avut loc in jurul anului 1365, acesta cuprinzand trei valori: ducati, cu o greutate medie de 1,05 grame, dinari (0,70 grame = 2/3 ducat) si bani (0,35 grame = 1/2 dinar = 1/3 ducat).   Primele monede ale Tarii Romanesti prezinta pe avers, de regula, un scut despicat, avand in primul camp opt fascii, iar pe revers un coif inchis, surmontat de o acvila conturata, cu cruce in cioc.   Cum se intampla in majoritatea locurilor, si pe teritoriul romanesc patrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circuland: taleri turcesti, galbeni unguresti si austrieci, zloti, carboave rusesti, techini venetieni, in total peste 100 de tipuri de monede, scrie adevarul.ro.
Banii din Tara Romaneasca. De la ducatii din argint ai lui Vladislav la romanatul lui Cuz
De la troc, schimbul in natura care a guvernat secole intregi schimburile comerciale, pana la leul din ziua de astazi, istoria banilor romanesti a avut un parcurs fascinant. In Tara Romaneasca, ducatii, dinarii si banii lui Vladislav I Vlaicu au insemnat, in jurul anului 1365, inceputul istoriei monedei in acest spatiu istoric. Pana la crearea sistemului monetar modern, din anul 1867, se mai inregistraza doar doua incercari de a emite moneda: in anul 1658, cand Mihnea III (1658-1659) a batut silingi cu propria efigie, si in anul 1713, cand, celebrand 25 de ani de domnie, Constantin Brancoveanu realizeaza o serie de monede-medalii din aur si argint. Baterea acestor medalii a fost, de altfel, unul dintre capetele de acuzare aduse domnului la Poarta Otomana, sultanul fiind deranjat ca Brancoveanu si-a pus chipul pe monede, lucru de neconceput in religia musulmana. Pe monede, Brancoveanu este reprezentat avand pe cap o cuca, o caciula inalta, impodobita cu pene de strut, fiind imbracat in haina de fir peste care este pusa mantia domneasca cu guler de hermina, incheiata cu o agrafa batuta in pietre pretiose.
Scurta istorie monetara giurgiuveana: de la aspru la icosar, creitar si leu
Aflat patru secole sub dominatie turceasca, Giurgiu are o istorie monetara bogata si interesanta. Poarta intre Occident si Levant, cetatea Giurgiu a fost mult timp locul in care aveau loc tranzactiile dintre negustorii de toate nationalitatile: de la turci si greci pana la italieni si austrieci. Intre 1417 si 1829 (cu mici intreruperi), Giurgiu a fost raia turceasca, avand inclusiv control monetar. Aici au circulat toate monedele emise de Inalta Poarta: aspri, irmilici, mahmudele sau firfirici.   „Chiar daca pozitia geografica a constituit un avantaj din punct de vedere economic, romanii au avut de suferit din cauza domniatiei straine. De aceea este explicabil sa asistam intre secolele XV-XIX (mai precis pana la domnia lui Alexandru Ioan Cuza) la o intensa circulatie monetara, un adevarat haos monetar” sustine profesorul de istorie Gheorghe Dumitrescu.
Bani din Ardeal: ducatii de aur, grosii de argint, dinarii si talerii
Circulatia monetara din Transilvania reflecta statutul pe care aceasta provincie l-a avut de-a lungul timpului: parte a Regatului maghiar, principat autonom sub suzeranitate otomana si, ulterior, habsburgica.   Banii batuti pe teritoriul Transilvaniei de regele Unagariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342), iar apoi de urmasul sau, Ludovic cel Mare (1342-1382), erau grosii din argint, dupa modelul celor de la Praga, si dinarii dupa modelul slavon.   Principatul Transilvaniei avea si moneda proprie. In Evul Mediu, moneda etalon a fost succesiv dinarul, apoi grosul si talerul. Domnitorii romani si-au exercitat dreptul de a bate moneda. Primele monede ale Tarii Romanesti emise de Vladislav I Vlaicu (1364-1377), erau de argint si se numeau ducati - cele mai mari, dinari - cele mijlocii si bani - cele marunte. In Moldova, primele monede - grosii de argint si purtau insemnele heraldice ale domnului Petru Musat (1378-1394).   Dupa transformarea Transilvaniei in principat autonom sub suzeranitate turceasca (1541), principii au emis moneda in nume propriu. Noul sistem monetar a derivat din cel al Regatului maghiar, cu unele influente germane si poloneze.   Au fost batute de preferinta monede cu valoare ridicata: ducati de aur, cu greutatea de 3,5 grame si multipli de 2, pana la 100 de ducati, taleri de argint, ce cantareau circa 30 grame si dubli taleri. Uneori, multiplii ducatilor si talerilor aveau forme neobisnuite (semiluna, stea, patrat, hexagon etc.), fiind destinate mai putin circulatiei, cat mai ales tezaurizarii.
Cu ce bani se faceau cumparaturile in Banatul de altadata: coroana Austro-Ungara avea inscriptia si in limba romana
Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci
Singurele monede din aur care dateaza din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiti doar in Transilvania, iar istoria si originea lor au starnit controverse.   Povestea kosonilor a inceput in urma cu aproape 2.000 de ani, in vremea primilor urmasi la tron ai regelui dac Burebista.  Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite in zona cetatilor dacice din muntii Orastiei au fost batute in Macedonia.   Alti istorici sustin ca monedele din aur ar fi fost emise in timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi uneltit la uzurparea regelui Burebista. Monedele cantaresc in jur de opt grame, sunt batute la cald si au o figuratie inspirata dupa cea a denarilor romani.    Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur asezat pe o ghioaga, care tine intr-una din gheare o cununa cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt infatisate trei personaje a caror costumatie seamana cu cea a demnitarilor romani din trecut. Banii sunt inscriptionati insa cu litere grecesti. In cazul kosonilor, lipsa informatiilor istorice e acoperita de legendele tesute in jurul lor.
Istoria banilor in Moldova: primul domnitor care a batut moneda si l-a imprumutat pe regele Poloniei cu o suma exorbitanta
Intr-o perioada tulbure a istoriei, cand provinciile de pe actualul teritoriu al Romaniei se aflau la interferenta marilor puteri straine, un domnitor moldav a avut totusi initiativa emiterii unei emisiuni monetare proprie.   Dupa cateva secole in care teritoriul actual al Moldovei a fost "calcat" succesiv de diverse triburi nomade, precum gotii, hunii, gepizii, avarii, slavii sau tatarii, regiunea arata primele semne de independenta in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.    Prima mentiune despre aparitia unui stat al Moldovei dateaza din 1359, atunci cand un cneaz din Maramures, Bogdan I, trece muntii, il alunga pe nepotul descalecatorului Dragos I, si se proclama voievod.   Din acest punct regiunea incepe sa se defineasca ca un factor de putere si de influenta in zona, iar voievozii controleaza rutele comerciale si-si construiesc averi impresionante.   Pasul spre definirea statutului de putere, prin emiterea unei emisiuni monetare proprii, a fost facut de catre Petru I Musat, care a condus provincia intre 1375 si 1392. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

moneda teritoriul romanesc drahma histria geto-dacii
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1649 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019201 (s)