News Flash:

Istoria bisericii Evanghelice din Bistrita - FOTO

11 Iunie 2015
925 Vizualizari | 0 Comentarii
Biserica Evanghelica din Bistrita1
Sub zidurile actualei biserici se afla fundatiile lacasului de cult ridicat de primii colonisti sasi. Cel dintai paroh atestat documentar a fost Johannis plebanus de Bystricia care figureaza in registrele de evidenta ale dijmelor papale pe anii 1332–1333. Prosperitatea economica datorata unei activitati mestesugaresti si comerciale tot mai active, precum si inlesnirile majore acordate bistritenilor de catre regina Elisabeta, mama imparatului Sigismund de Luxemburg, au incurajat cetatenii sa inalte o noua biserica.

Zidirea noii biserici, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici romanice cu trei nave, avand un cor poligonal si doua turnuri ce flancau intrarea principala a peretelui nordic al corului, ce va fi largita dupa mijlocul secolului al XVI-lea. Intr-o a doua etapa, biserica a fost reconstruita in stilul unei bazilici gotice: navele sunt despartite prin stalpi octogonali, care au luat, odata cu refacerea boltilor din veacul al XVI-lea, in partea superioara o forma cilindrica. In biserica si in cimitirul perimetral au fost ridicate mai multe altare si capele amintite in documentele vremii. Un exemplu in acest sens este un altar inchinat apostolilor Petru si Pavel ce a fost ridicat in biserica la 1499. O a treia etapa de constructie incepe in 1475 si este finalizata in 1520.

Vezi si Bastionul Croitorilor din Cluj

Biserica devine o biserica hala in stil gotic. Asa cum figureaza in planurile mai vechi ale orasului, avea o incinta de zid pe al carui traseu va incepe in anul 1487 edificarea unui turn de aparare si supraveghere a orasului. Includerea turnului in corpul bisericii va duce la demolarea turnului nordic si ridicarea unui turnulet cu scara in spirala prin care se asigura un acces independent spre turnul nou construit. Intre acesta si turnul orasului s-au pastrat doua ferestre din vechea fatada din secolul X. In 1478, dupa demolarea unuia dintre cele doua turnuri ale bazilicii romanice, s-a inceput construirea, alaturi de turnul pastrat, a unui nou turn care era initial plasat in afara zidurilor bisericii si care va fi legat, prin lucrari de zidarie si tamplarie, abia in 1487. De la inceput, turnul a apartinut orasului, rolul lui fiind preponderent acela de paza si supraveghere in vremuri de primejdie, dar mai ales ca loc de observare a izbucnirii unor incendii.

Vezi si Turnul cu ceas din Venetia - FOTO

Turnul a fost construit in mai multe etape: in 1487 s-a ajuns pana la mijlocul etajului al doilea, dupa cum arata cifra 1487 sapata pe peretele exterior nordic, anul 1509 este sapat apoi la marginea superioara a peretelui nordic la etajul trei, la nivelul patru este inscris anul 1513, iar la etajul ultim al cincilea este mentionat anul 1519, desi lucrarile vor fi finalizate, asa cum reiese din registrul de socoteli al Primariei, abia in 1544. Concomitent a fost montat in turn un ceas care la 1521 era in reparatie si caruia, la 1570 i se vopsea cadranul si i se aureau limbile pentru o mai buna vizibilitate. In timpul marelui incendiu din 1857, turnul a ars fiind apoi refacut in partea superioara. Cu acest prilej, in 1861, a fost montat si ceasul aflat in uz astazi. In paralel cu lucrarile de edificare a actualului turn au loc si lucrari de renovare a restului bisericii ale carei nave sunt consolidate si completate cu portalurile bipartite de pe laturile de nord si sud specifice goticului tarziu, iar corul amplificat.

In anul 1533, episcopul Transilvaniei raspunde pozitiv dorintei enoriasilor din Bistrita de refacere a bisericii. In aceasta etapa constructiva vechiul plan bazilical face loc unei desfasurari planimetrice de tip hala. Pentru finalizarea acestor lucrari se incheia, la 17 ianuarie 1560, un contract intre consiliul orasenesc si arhitectul Petrus Italus, originar din Lugano pentru refacerea si consolidarea bisericii parohiale, in valoare de 3000 de florini. Incheiate in anul 1563, dupa cum consemneaza si inscriptia de pe aticul portalului vestic, lucrarile mesterului elvetian au incorporat in structura si aspectul bisericii parohiale din Bistrita elemente noi ale limbajului plastic renascentist. Cu aceasta ocazie, fatada vestica se schimba fundamental prin construirea unui pilon de zidarie de dimensiuni impresionante care isi are corespondenta in spatiul polonez - de unde si denumirea de atic polonez.

In anii urmatori biserica nu mai cunoaste refaceri majore, dar in urma incendiului din 1857, cand este distrus acoperisul si ceasul turnului, va fi refacut ultimul etaj al acestuia in stilul neogotic. Ultima renovare a monumentului s-a realizat in 1926 dupa planurile arhitectului Hermann Phleps din Danzig. Atunci a fost zugravit in culoarea actuala interiorul si a fost introdusa lumina electrica. Datorita unor fonduri proprii, a unor donatii substantiale ale fostilor locuitori ai Bistritei, fatada de vest a putut fi consolidata si partial renovata. In prezent, turnul bisericii a fost renovat si este deschis publicului. Accesul in turn se face cu ajutorul unui lift modern, dupa un anumit program.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Biserica_Evanghelica_din_Bistrita2
paroh documentar johannis regina elisabeta biserica biserica hala
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1844 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020509 (s)