News Flash:

Istoria codului dacic de la Adamclisi

7 Ianuarie 2014
2243 Vizualizari | 0 Comentarii
In 1980, Nicolaie Copoiu, secretar stiintific al Institutului de Studii Istorice, l-a trimis pe cercetatorul Vasile Rudan pentru a face un studiu asupra componentelor originale ale monumentului, in vederea reconstituirii, scrie enational.ro.
Codul getic de pe statuia de la Adamclisi
Concluziile cercetatorului au fost ca monumentul dateaza din epoca bronzului, mai fusese restaurat in vechime, evidentiindu-se doua scoli diferite de sculpura, ca „gorgona romana” este o zeita locala a fertilitatii si prosperitatii, fiind impodobita cu spice de grau si coarde de vita de vie, iar intr-o metopa, o amazoana si un urias amintesc de batalii mitice. Sunt foarte multe detalii care dovedesc faptul ca monumentul nu e ridicat in timpul lui Traian.
Zeul fara chip protejand puiul de dac
Friza interioara este decorata cu steagul de lupta al dacilor, sarpele cu cap de lup, ceea ce-l dovedeste clar de origine geto-daca.  Istoricul Jean Deshayes, autorul lucrarii ”Civilizatiile vechiului Orient”, atribuie genul de constructie circulara getilor si masagetilor, raspandind de-a lungul timpului religia si simbolistica solara. Deshayes concluziona ca aceste monumente au influentat ulterior si arta funerara a vechiului Orient. Cercetatorul Vasile Rudan a constatat ca in jurul monumentului, la o adancime de 12-14 metri, sub depuneri aluvionare, exista vestigii ale unei asezari de tip protourban, cu temple, edificii, locuinte, canalizari, neexplorate de arheologi. Si tot datorita cercetatorului Vasile Rudan s-a pastrat fotografia celei mai importante metope, astazi disparuta, infatisand un zeu fara chip, ce protejeaza un pui de dac, un copil cu par carliontat, acoperit de celebra caciulita dacica.
Conceput de Marele Preot
Un studiu al compozitiei Monumentului conduce la convingerea ca el este opera unui initiat. Scriitorii antici sunt unanimi in a spune ca Marele Preot al dacilor cunostea tainele Cerului si ale Pamantului, cu alte cuvinte el era un initiat in stiintele spirituale. Semnele geometrice de pe Monument sunt simboluri, care in limba initiatilor reprezinta forte ceresti. Marele Preot al dacilor ar fi fost singurul in stare sa conceapa compozitia Monumentului de la Adamclisi. Si aici trebuie sa vorbim despre nemaipomenita statueta a preotului de la Adamclisi,  scoasa la iveala de plugul unui taran in anul 1894. Aceasta a fost achizitionata de colectionarul Jean Eleutheriade, ginerele pictorului Gheorghe Tattarescu si a facut parte din colectia particulara a administratorului muzeului memorial al pictorului, de unde s-a incercat de multe ori sustragerea si scoaterea din tara. Supusa unui studiu de catre o echipa de arheologi, lingvisti si istorici, in 1986, s-a concluzionat ca este vorba de statueta unui Mare Preot solar, sculptata din marmura de la Deleni-Dobrogea. Vechimea a fost datata din epoca bronzului. Insignele apollinice de pe piept, doua stele a cate sapte raze, il indica mare pontif al cultului solar.
Matricea lingvistica unica in lume
Matricea lingvistica de pe patrafir este unica in lume, ca vechime. Aceasta demonstreaza ca scrierea hieratica, codificata, era folosita de marii initiati care erau preotii geto-daci. Este primul document care dovedeste existenta codului getic, despre care se vorbeste adesea in deradere. Profesorul Tudor Diaconu din Pitesti este cel care a descifrat codul din matricea ligvistica a statuii, ordonand-o dupa ordinul 10, al castei regilor preoti IO ! Iata ce a iesit la prima citire a lingvistilor: „Indepliniti ale voastre indatoriri!” Iata ce a iesit din descifrarea lui Tudor Diaconu, publicata in volumul „Limba vorbita de Adam si Eva” (de Tudor Diaconu si Ilie Stancu, editura Brio Star): „Asta este OM Ikaron, scut alb, mag Adam, ii ram Cogaion!” Poate de aceea se si numeste monumentul Adam Clisi, clisa lui Adam, „pamantul primului om”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nicolaie copoiu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1515 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013051 (s)