News Flash:

Istoria evolutiei umane se schimba in urma unei descoperiri neasteptate

29 Ianuarie 2014
2609 Vizualizari | 0 Comentarii
Intr-un studiu publicat in jurnalul Nature, oamenii de stiinta relateaza ca au obtinut ADN uman stravechi dintr-o fosila ce dateaza de acum 400.000 de ani, doborand recordul precedent, de 100.000 de ani.
Fosila, un os din coapsa descoperit in Spania, a fost considerata in trecut de experti drept o ramasita a unui stramos al omului de Neanderthal. ADN-ul sau spune, insa, o poveste diferita. Acest ADN se aseamana cel mai mult cu ADN-ul denisovanilor, o descendenta enigmatica a oamenilor. Pana acum, denisovanii erau cunoscuti doar in urma ADN-ului prelevat de la ramasite vechi de 80.000 de ani descoperite in Siberia, la 6.500 de kilometri este de locul in care a fost gasit noul ADN.
Nepotrivirea intre dovezile anatomice si cele genetice i-a surprins pe oamenii de stiinta, care acum sunt nevoiti sa regandeasca evolutia umana de-a lungul ultimelor sute de mii de ani. Este posibil, spre exemplu, sa fi existat numeroase populatii umane disparute pe care oamenii de stiinta nu le-au descoperit inca. Acestea s-ar fi putut imperechea intre ele, facand schimb de ADN. Oamenii de stiinta spera ca alte studii asupra ADN-ului uman stravechi sa clarifice misterul, scrie timetv.ro.
„Acum, practic am generat un mare semn de intrebare”, afirma Matthias Meyer, un genetician de la Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology din Leipzig, Germania, si totodata un co-autor al noului studiu.

Vezi si Oamenii de Neanderthal traiesc printre noi. Iata dovada
Indiciile despre noile complexitati ascunse din povestea omenirii vin de la un femur vechi de 400.000 de ani descoperit intr-o pestera din Spania intitulata Sima de los Huesos („groapa cu oase”). Echipa de cercetatori a folosit noi metode pentru a extrage ADN-ul stravechi din fosila.
„Acest lucru nu ar fi fost posibil nici macar acum un an”, a comentat Juan Luis Arsuaga, un paleoantropolog de la Universidad Complutense de Madrid si totodata un co-autor al noului studiu.
Descoperirea unui ADN uman atat de vechi reprezinta o reusita majora, afirma David Reich, un genetician de la Harvard Medical School care nu a luat parte la aceasta cercetare. „Este o reusita uluitoare, care schimba totul”, afirma Reich.
Din anii ’70, oamenii de stiinta spanioli au scos un numar mare de fosile din aceasta pestera, fosile ce dateaza de acum sute de mii de ani. „Acest loc este foarte special”, afirma dr. Arsuaga, care a descoperit 28 de schelete umane aproape complete in trei decenii de excavatii.
Pe baza anatomiei fosilelor, dr. Arsuaga a sustinut ca acestea apartineau unor stramosi ai omului de Neanderthal, care au trait in vestul Asiei si in Europa incepand de acum aproximativ 200.000 de ani pana acum 30.000 de ani.

Vezi si Plan CONTROVERSAT: Omul de Neanderthal ar putea fi readus la viata
Atunci cand dr. Meyer si colegii sai au forat in femur, au descoperit in interior ADN uman stravechi, asa cum sperau.
„Noi ne asteptam sa fie un Neanderthal foarte timpuriu”, a comentat dr. Meyer.
Dar ADN-ul nu se potrivea cu cel al omului de Neanderthal. Ulterior, dr. Meyer l-a comparat cu ADN-ul Denisovanilor, o filiatie umana straveche descoperita de el si de colegii sai in Siberia in 2010. Meyer a fost socat sa descopere ca ADN-ul era foarte similar.
„Tuturor le-a venit greu sa creada la inceput”, a comentat dr. Meyer. „Astfel ca am generat mai multe si mai multe date pentru a fi siguri”, a adaugat specialistul.
Cercetarile amanuntite au confirmat ca ADN-ul apartinea ramurii Denisovane a arborelui genealogic al omenirii.
Noua descoperire este greu de reconciliat cu ceea ce se credea despre evolutia umana pe baza fosilelor si ADN-ul stravechi descoperite pana acum. Specialistii credeau ca Denisovanii erau limitati la Asia de Est si nu credeau ca acestia se asemanau la aspect atat de mult cu omul de Neanderthal.
Bazandu-se pe descoperirile fosile si pe probele ADN descoperite in trecut, oamenii de stiinta erau de acord ca stramosii directi ai oamenilor impartaseau un stramos comun cu Neanderthalienii si cu Denisovanii, stramos comun care a trait acum aproximativ 500.000 de ani in Africa.
Stramosii comuni s-au despartit de descendenta umana si au parasit Africa, iar apoi s-au separat acum 300.000 de ani in Denisovani si in Neanderthalieni. Dovezile sugerau ca Neanderthalienii s-au deplasat spre vest, catre Europa, si ca Denisovanii s-au deplasat spre est.
Stramosii oamenilor, in schimb, au ramas in Africa, dand nastere lui Homo sapiens acum aproximativ 200.000 de ani. Ulterior, oamenii s-au extins din Africa in Asia si Europa acum aproximativ 60.000 de ani. Ulterior s-au inmultit nu doar cu Neanderthalienii, ci si cu Denisovanii. Mai tarziu, Neanderthalienii si Denisovanii au disparut.
„Acum trebuie sa regandim toata povestea”, a comentat dr. Arsuaga.
Dr. Arsuaga se indoieste ca Denisovanii erau atat de raspanditi in Eurasia, din Spania pana in Siberia, prefacandu-se ca sunt Neanderthalieni.
O explicatie alternativa este aceea ca oamenii din Sima de los Huesos nu erau cu adevarat Neanderthalieni, ci apartineau stramosilor comuni ai Denisovanilor si ai Neanderthalienilor.
De asemenea, este posibil ca ADN-ul nou descoperit sa fi fost transmis mai departe atat Neanderthalienilor, cat si Denisovanilor, dar sa fi disparut ulterior de la Neanderthalieni, fiind inlocuit cu alte variante.
„S-a pierdut intr-o filiatie, dar a continuat in alta”, sugereaza Jean-Jacques Hublin, un paleoantropolog de la Max Planck ce nu a luat parte la aceste cercetari.
Beth Shapiro, un expert in ADN stravechi de la Universitatea California, Santa Cruz, sustine o posibilitate chiar mai radicala: aceea ca oamenii din Sima de los Huesos apartin unei alte ramuri a omenirii. Ei ar fi putut fi Homo erectus, o specia care a aparut acum aproximativ 1,8 milioane de ani si care a disparut acum cateva sute de mii de ani.
„Cu cat aflam mai multe din ADN-ul extras din aceste fosile, cu atat povestea devine mai complicata”, spune dr. Shapiro.
Aceasta poveste complicata incepe sa fie inteleasa datorita progreselor realizate in ultimii 20 de ani in obtinerea ADN-ului stravechi.
Atunci cand un organism moare, ADN-ul sau se descompune in fragmente mai mici si mai mici, devenind totodata contaminat cu ADN-ul altor specii, cum ar fi bacteriile din sol. Asadar, intelegerea unui ADN fosil este o sarcina oarecum similara rezolvarii unui puzzle creat de un sadic.
In 1997, Svante Paabo de la Institutul Max Planck a publicat alaturi de colegii sai, ce au conceput tehnicile de obtinere a fragmentelor stravechi de ADN, date despre ADN-ul unei fosile de Neanderthal datand de acum aproximativ 40.000 de ani. Ulterior, acesti cercetatori si alti oameni de stiinta au construit pe baza acestui succes prin cautarea altor fragmente de ADN de la alti Neanderthalieni.
In 2006, o echipa de cercetatori francezi si belgieni a obtinut un fragment de ADN Neanderthalian datand de acum 100.000 de ani, acesta detinand pana la acest nou studiu recordul pentru cel mai vechi ADN uman descoperit vreodata.

Vezi si Ce a dus la disparitia omului de Neanderthal
Intre timp, folosind metode imbunatatite, Dr. Paabo, Dr. Meyer si colegii lor au publicat in 2010 o „ciorna” a intregului genom Neanderthalian.
Acea descoperire a clarificat modul in care Neanderthalienii si stramosii oamenilor s-au separat de un stramos comun acum cateva sute de mii de ani. De asemenea, cercetarea a dezvaluit ca oamenii si neanderthalienii s-au cuplat acum aproximativ 50.000 de ani.
In aceeasi perioada, colaboratorii rusi au transmis cercetatorilor de la Max Planck fosile vechi de 80.000 de ani pe care le descoperisera intr-o pestera din Siberia intitulata Denisova. Atunci cand oamenii de stiinta au secventiat genomul din degetul unei fete, au descoperit ca nu era nici om, nici Neanderthal, ci apartinea unei filiatii separate, pe care Dr. Paabo si colegii sai au intitulat-o „omul de Denisova”.
Dr. Meyer spera ca echipa sa sa poata obtine mai mult ADN de la fosila din Spania si de la alte fosile din acel sit, pentru a putea rezolva acest mister pe care l-au descoperit.
„Este extrem de greu sa intelegem aceasta descoperire. Suntem putin pierduti”, a concluzionat dr. Meyer.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

adn spania matthias meyer femur africa denisovanilor
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1795 (s) | 23 queries | Mysql time :0.022931 (s)