News Flash:

Istoria locomotivei cu abur

31 Octombrie 2013
3910 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Descoperirea si apoi perfectionarea motorului cu abur au marcat un moment important in istoria omenirii - inceputul revolutiei industriale, dar si al istoriei locomotivei cu abur. In locul vagoanelor trase de cai apar trenurile propulsate de locomotive cu abur.
Necesitatea construirii locomotivei a fost data de problema transportarii minereului din zonele de extractie. La inceput s-a utilizat tractiunea animala. Dar caii de tractiune aveau putere limitata si durata vietii redusa.
Continuand creatia predecesorilor sai, Denis Papin, Thomas Newcomen, James Watt si altii, care au adus o serie de inovatii masinii cu abur, inginerul galez Richard Trevithick (1771 - 1833) construieste, in 1803, prima locomotiva cu abur din lume. Locomotiva, numita Tram Engine, consta dintr-o masina cu abur de inalta presiune, transpusa pe roti cu bandaje netede. Aceasta era destinata circulatiei pe drumuri, nu pe cai ferate, iar acestei inventii nu i s-a acordat prea mare atentie.
In 1804, Matthew Murray din Leeds inventeaza o locomotiva cu abur care se deplasa pe sine din lemn. Este vazuta si de Richard Trevithick, inainte ca acesta sa construiasca prima sa locomotiva.
In 1804, Trevithick realizeaza o a doua locomotiva asemanatoare. Aceasta a remorcat, la 22 februarie 1804, pe traseul Pen-y-darran - Abercynon (15 km) un tonaj de 15 tone-forta, fiind atinsa viteza maxima de 8 km/h.In 1805, a fost construita, dupa planurile lui Trevithick, o varianta imbunatatita a locomotivei din 1804. Deoarece greutatea ei (peste 8 tone) nu-i permitea sa circule pe sinele de atunci care erau din lemn sau fonta, locomotiva avea sa fie utilizata ca masina stationara.
La 19 iulie 1808, Trevithick prezinta la Londra, pe o linie circulara demonstrativa, amplasata pe un teren imprejmuit (locodrom), locomotiva Catch Me Who Can ("Sa ma prinda cine poate"). Aceasta a atins o viteza fabuloasa pentru acea epoca de 20 km/h.
Dupa modelul acestei locomotive si dupa planurile lui Matthew Murray, au fost construite locomotivele Salamanca, Prince Regent, Lord Wellington si Marquis Wellington, care au functionat pe prima linie industriala cu tractiune cu abur, care a fost inaugurata pe 12 august 1812. Deoarece John Blenkinshop, directorul minelor de carbuni din Middleton (beneficiar al acestei cai ferate), considera in mod gresit ca greutatea locomotivei nu este suficienta pentru a asigura aderenta dintre sina si roata, acesta a propus introducerea unei roti dintate care sa se angreneze la o a treia sina de tip cremaliera.
Locomotivele lui Murray si Blenkinshop, spre deosebire de cele ale lui Trevithick, aveau doi cilindri dispusi vertical. Aveau o putere de 4 CP si, remorcand peste 90 tone, puteau atinge 5,6 km/h. Locomotive similare au fost construite pentru minele engleze din Coxlolodge, precum si pentru minele din Orel (Rusia), Königsgrave (Silezia) si Geislautern (Saar).
In 1813, englezul William Brunton experimenteaza la Newbottle, o locomotiva cu abur, denumita Steam-horse ("Calul cu abur") a carei propulsie era asigurata prin intermediul a doua reazeme articulate, care apasau alternativ pe sol. Un astfel de model a fost utilizat pentru minele engleze din Rainton.
Experientele efectuate intre 1812 si 1813 au demonstrat ca aderenta simpla din roata si sina permite remorcarea trenurilor, cu conditia ca greutatea locomotivei sa fie suficient de mare. Astfel, William Hedley, Jonathan Foster si Timothy Hackworth construiesc un model de locomotive cu simpla aderenta in trei exemplare. Este vorba de Puffing Billy, care a functionat timp de 50 de ani, adica pana in 1864. Greutatea unei astfel de locomotive era de 9,2 tf, forta de tractiune era de 675 kgf, iar viteza maxima de 10 km/h.
George Stephenson este considerat inventatorul primei locomotive cu abur, in acceptia actuala, adica destinata numai cailor ferate si nu altor tipuri de drumuri.
George Stephenson (1781 - 1848) realizeaza in 1814 locomotiva Blücher cu simpla aderenta ale carei prime probe au fost efectuate in acelasi an, la 25 iulie. Locomotiva era asemanatoare celor utilizate de Blenkinshop, insa fara cremaliera. La 27 iulie 1814, Blücher remorcheaza pe o distanta de 6 km, un tonaj de 30 tf. La 6 martie 1815, G. Stephenson si Ralph Dodds (1792 - 1874) pun in circulatie, pe liniile minei Killingworth, o a doua locomotiva la care transmisia prin angrenaje era inlocuita cu o transmisie prin lant. Un an mai tarziu, in 1816, G. Stephenson si William Losch (1770 - 1861) au brevetat o locomotiva al carei cazan se sprijinea pe resoarte cu abur. Astfel de locomotive au fost utilizate in mai multe mine engleze.
Locomotivele cu abur in Romania
Inceputul locomotivelor pe actualul teritoriu al romaniei se leaga de Transilvania, in acea perioada aflata in componenta Austro-Ungariei. Prima cale ferata "adevarata" (care sa nu foloseasca tractiunea animala) a fost Oravita-Bazias, folosita pentru transportul carbunelui, pe care circulau locomotive cu abur aduse din Austria.
Prima locomotiva cu abur construita pe actualul teritoriu al Romaniei a fost in anul 1872 la Resita. Locomotiva avea ecartament ingust (948 mm), a fost construita dupa proiectul lui John Haswell si denumita Resita. Aceasta a fost folosita doar pentru transporturi in interiorul uzinei.
Dintre toate locomotivele cu abur romanesti sau construite vreodata in Romania cea mai importanta de precizat este locomotiva Malaxa. In anul 1927 pe portile Uzinelor Malaxa din Bucuresti, al caror fondator a fost inginerul Nicolae Malaxa, iese prima locomotiva ce purta numele de Malaxa. Locomotivele din seria 151 erau cele mai puternice din Romania la acea vreme (2600 CP), fiind privite cu mare interes la expozitia de la Milano din 1940. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

moment important istoria omenirii locomotiva malaxa
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1812 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013407 (s)