News Flash:

Istorii nestiute: Ce mancau romanii la 1930

11 Martie 2015
2129 Vizualizari | 0 Comentarii
Romania era o tara bogata, cu pamant roditor, care oferea locuitorilor sai posibilitati multiple la o alimentatie variata.

Cu toate acestea, alimentatia taranului a fost in general deficitara. Aproape pretutindeni in Romania, porumbul constituia baza hranei taranului.

Porumbul intra in dieta locuitorilor din Vechiul Regat in proportie de 70-90% din totalul produselor cerealiere. Mamaliga se consuma zilnic si cu toate alimentele, chiar cu legume verzi si murate, cu fructe, ciorbe, devenind un aliment de necesitate care domina ratia din punct de vedere caloric.

In Transilvania, Banat si Bucovina, porumbul era mai redus din structura alimentatiei, situandu-se la un nivel de circa 50%. O cercetare care pornea de la coeficientii propusi de expertii Societatii Natiunilor a ajuns la concluzia ca ponderea proteinelor de origine animala pe zone geografice era:

Banat 35,2%
Bucovina 31,9%
Transilvania 31,2%
Oltenia 25,2%
Basarabia 23%

Cercetand 60 de sate romanesti reprezentative, Dimitrie Gusti, aprecia ca desi in marea majoritate a cazurilor alimentatia era multumitoare din punctul de vedere al cantitatii alimentelor brute, ea era viciata prin consumul excesiv de porumb si prin cel redus de alimente de provenienta animala si de alimente proaspete(48% din gospodarii nu aveau vaca cu lapte).

Vezi si Din invataturile taranilor romani de acum 100 de ani: Femeia lenesa, o dihanie


Cel mai vadit neajuns al alimentatiei era repartitia inegala in timpul anului a proteinelor. Familia taraneasca trecea prin perioade bune de alimentatie (iarna) si de subnutritie(vara). Cu alte cuvinte, in timpul muncilor agricole, alimentatia era cea mai proasta. Porumbul este un aliment insuficient pentru organism, nefurnizand elemente esentiale.

Abuzul de porumb, consumat uneori stricat ducea la izbucnirea epidemiei de pelagra, manifestata prin eruptii si tulburari nervoase, aceasta afectiune producand numeroase victime in Romania. Desi cresteau pasari si porci, taranii din Vechiul Regat si Basarabia mancau foarte rar carne, mai mult cu prilejul sarbatorilor(duminica, de hramul bisericii) si dupa Craciun, cand taiau porcul. Cei din Transilvania consumau mai ales carne de porc, inclusiv in timpul verii (pita si slana fiind alimentele de baza). Religios, taranul tinea toate posturile care insumate durau mai bine de jumatate de an.

Vezi si Iata cum injurau odinioara strabunii

Conditiile in care luau masa erau de obicei neigienice. In timpul lucrului la camp se aseza un prosop(stergar) pe pamant, peste care se punea mamaliga si castronul pentru ciorba. Acasa, mancarea se manca dintr-un castron pentru toata familia, in care fiecare baga lingura sa de lemn. Furculita era un obiect cvasinecunoscut.

Fruntasii satelor -preoti, invatatori, functionari- aveau un consum alimentar echilibrat pe anotimpuri, corespunzator din punct de vedere al structurii(proteine, glucide, etc.), iar masa se lua in conditii civilizate. La carciumile din sat, foarte frecventate de tarani, se vindeau bauturi alcoolice si tigari. Rareori se pregateau mici, carnati sau alte produse alimentare.

La oras, o parte din alimente se procura de la piata sau de la magazine, iar o alta din gospodaria propie (mai ales in zonele periferice, cu un pronuntat caracter agricol). Elitele economice, politice, intelectuale luau masa in familie, dar si la restaurant.

La sfarsitul razboiului a existat o criza alimentara, dar din 1920-1921 situatia s-a redresat. Aproape fiecare oras avea o hala si o piata mare unde se aduceau marfuri din belsug. Foarte raspandit era obiceiul ca producatorii sa-si vanda marfa pe strada, in drum spre piata, potrivit istorie-pe-scurt.ro.

In Bucuresti erau renumiti oltenii, care veneau cu cobilita in spate sau cu cosul pe cap(mai ales femeile), oferind doamnelor produse proaspete(lapte branza, iaurt, oua). Existau si un fel de abonamente, in sensul ca o gospodina de la oras cumpara doar de la un producator, in care avea deplina incerdere ca ii aduce marfa buna la un pret rezonabil.

In fiecare oras existau birturi, bodegi si restaurante de mai multe categorii. Clientii isi respectau rangul, erau cunoscuti si tratati ca atare. In restaurantele de lux, unde venea elita urbei, se ofereau mancaruri alese si bauturi fine, atmosfera era linistita, muzica discreta (de caffe concert). Seara se dansa, mai ales tango, vals si boston. Atunci cand participau personalitati deosebite, meniul era adecvat rangului.

La 6 martie 1938, Carol al II-lea a oferit o masa in onoarea guvernului Miron Cristea, servindu-se: caviar proaspat, oua prajite la capac, nisetru de Dunare, sos picant, file de vitel si curcan, salata de legume, salata verde, inghetata, cornulete cu crema, fructe, cafea, vin de Dealul Mare si Nicoresti, sampanie si lichioruri. Restaurantele obisnuite ofereau 10-12 feluri de mancare, bauturi diverse, cafea.

Preturile erau rezonabile

In 1938 o portie de supa costa 16-20 de lei, o friptura de porc 18-20 de lei, o salata de rosii 8-10 lei, un litru de vin de masa 16-20 de lei iar o cafea mare 8 lei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

romania bogata pamant roditor alimentatie variata pretutindeni fructe
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2251 (s) | 23 queries | Mysql time :0.076886 (s)