News Flash:

Iuliu Maniu - Omul care s-a opus regimului comunist

20 Martie 2017
392 Vizualizari | 0 Comentarii
Iuliu Maniu
Sumanele Negre a fost o organizatie anticomunista care a actionat in zonele Nasaud si Vatra Dornei in perioada 1944-1946.

Organizatia a fost infiintata de Gavrila Olteanu, fostul conducator al Garzilor Iuliu Maniu.

forturile adevaratilor reprezentanti ai poporului roman s-au inmultit in scopul informarii responsabililor anglo-americani despre adevarata situatie creata dupa “eliberarea popoarelor” de sub o dictatura si acceptarea trecerii lor sub o alta.

Partidul National Taranesc, sub conducerea lui Iuliu Maniu, si cel National Liberal, prezidat de Dinu Bratianu, au facut front comun in fata abuzurilor crescande ale comunistilor, care se materializau in crime savarsite in plina zi pentru a intimida populatia.

Faptul ca la 8 noiembrie 1945 s-a tras din Ministerul de Interne in populatia Capitalei, care cerea libertate si-si ovationa Regele, era cunoscut de reprezentantii straini si probat cu fotografii. S-a constatat ca in fata celor ce foloseau mitralierele au aparut imediat cordoanele rusesti, cu alte mitraliere, pentru a apara pe criminalii din jurul lui Teohari Georgescu.

Cam in acelasi timp, generalul Aurel Aldea, fost ministru de Interne, s-a gandit la un Comandament restrans, de 4-5 persoane, ca un nucleu al unei Miscari Nationale de Rezistenta. Acest nucleu urma sa imbine punctele de vedere ale partidelor politice cu adevarat reprezentative si necesitatea pregatirii unei riposte la ingerintele sovietice exercitate prin trupele de soc comuniste, care se inmulteau si se extindeau pe intreg teritoriul.

Vezi si Paunasul codrilor din Muscel 
Pentru aceasta, in cursul lunii martie 1946, intr-o cladire din strada Dinicu Golescu a avut loc o discutie intre generalul Aurel Aldea si George Kintescu, fost director general al Serviciilor Secrete ale Armatei. Cu aceasta ocazie s-a citit un fel de proiect de organizare a unei miscari de rezistenta, care prevedea impartirea tarii pe zone de actiune.

Se preconiza ca din Comandamentul restrans sa faca parte ofiteri de specialitate, un civil specialist in probleme de informatii si un observator cu legaturi in strainatate, unde se aflau Grigore Niculescu-Buzesti, Constantin Visoianu si Alexandru Creteanu, imputerniciti din partea celor trei partide de opozitie cu prezentarea situatiei reale din tara, in fata strainatatii.

Discutiile in legatura cu necesitatea crearii miscarii de rezistenta izvorau si dintr-un alt motiv: desi anglo-americanii obtinusera la Conferinta de la Moscova numirea cate unui reprezentant al Partidului National Taranesc si Partidului National Liberal in guvern, acest lucru nu a dat rezultate. Prezenta lor a fost sortita esecului deoarece guvernul instaurat de Kremlin la Bucuresti s-a dovedit, in continuare, a fi un guvern al terorii, care urmarea (prin varsari de sainge) sa inspaimante si sa inabuse orice manifestare de libertate. Faptele au dovedit-o la Tirgoviste, la Bucuresti (cu ocazia zilei de 10 mai), la Craiova (Padurea Bucovat), la Pitesti (pe salile Tribunalului) etc.

In paralel, la Bistrita – Nasaud, sub numele padurarului Ion Muresanu se ascundea Gavrila Olteanu, fostul conducator al Garzilor Iuliu Maniu, care incerca sa creeze o organizatie denumita “Sumanele Negre”. Aceasta problema a fost discutata intamplator cu ocazia Congresului Partidului National Taranesc din acest judet. Din partea conducerii Partidului au fost prezenti: Ilie Lazar si fratii Caius Pop, Cornel Pop, Leonid Pop si Marius Pop. De asemenea, a participat si Hamilton, un american, observator al abuzurilor guvernului pro-comunist care nu respecta angajamentele luate pentru garantarea libertatii in campania electorala.

Vezi si Ion Gavrila-Voievodul rezistentei anticomuniste - VIDEO  

La Vatra Dornei, pe data de 1 mai 1946, in casa avocatului Octavian Fedorciuc, vicepresedintele Partidului National Taranesc din judetul Cimpulung Moldovenesc, unde se gasea locotenentul american Bill Hamilton cu interpretul Theodor Manicatide, si-au facut aparitia studentii Dumitru Steanta si Nicolae Paleacu, sub numele conspirative de Oprea si respectiv Moldoveanu, ambii fosti participanti in Garzile Iuliu Maniu.

Despre aceasta intalnire a aflat si Ministerul de Interne, care urmarea sa scoata din arena politica cat mai mai multi fruntasi de elita ai Partidului National Taranesc, daca nu reusea sa compromita chiar partidul, declarandu-l initiator al unor organizatii paramilitare. Dumitru Steanta incearca de trei ori, intre 5 si 27 iulie 1946, sa ajunga la Iuliu Maniu pentru a discuta aceasta problema. Presediatele P.N.T. nu i-a acordat nici o consideratie, cu toate ca venise o data cu o doamna din partea lui Gavril Olteanu, iar alta data cu o scrisoare tot din partea lui. De fapt, curand s-a dovedit ca cei doi tineri, Steanta si Paleacu, reprezentau interesele Sigurantei si erau folositi ca momeala.

In cursul acestei luni, Gavrila Olteanu a fost arestat in vederea inscenarii unui proces politic pentru discreditarea partidelor de opozitie in fata strainatatii, inaintea alegerilor fixate pentru 19 noiembrie 1946. La putin timp dupa arestare, Gavrila Olteanu s-a sinucis intr-o celula din Ministerul de Interne, luand o fiola de stricnina, isi daduse seama de angrenajul in care fusese tarat.

Pe Ilie Lazar (Tribunul Maramuresului) au reusit sa-l lege de procesul ce se urzea pe doua cai: printr-o intalnire pe care Smaranda Braescu i-a facilitat-o cu capitanul parasutist Mihai Tantu, la dorinta acestuia din urma, si prin alta, cu generalul Aurel Aldea, mijlocita la initiativa locotenent-colonelului Eugen Plesnila.

Dar pentru inceperea unui proces cu scopul dorit de comunisti si cu nume de suprafata politica a fost necesar ca un grup de ofiteri de la Regimentul de Garda din Sinaia sa fie invinuiti ca ascunsesera armament pentru conservare, zidindu-l in pesteri.

In grupul militar au fost inclusi urmatorii: generalii Aurel Aldea, fost ministru de Interne si Constantin Eftimiu, fost ministru al Economiei nationale, care, intr-un memoriu adresat strainatatii, arata ca in doi ani Romania platise de trei ori despagubirea impusa prin armistitiu; colonelul Al. Evolceanu, locotenent-coloneii Eugen Plesnila, Dumitru Sorescu (din Craiova) si Constantinescu; maiorii Brezeanu si Gertner; capitanii Mircea Criveanu, Cochinos, Mantu (parasutist), Victor Sasu, Victor Toma (preot) si Mihai Tantu (parasutist); locotenentii V. Ciofan si Mircea Holban; N. Alexandrescu, I. Alexandrescu, N. Chisalicescu.

Latura politica, cea care constituia obiectul procesului, a fost aranjata prin implicarea reprezentantilor Partidului National Taranesc: llie Lazar (fost ministru), Rosca Malin, Cornel Pop, Marius Pop, avocat Octavian Fedortiuct; din partea Partidului National Liberal au fost implicati: Mihail Farcasanu si Vintila V.I.Bratianu, ambii reusind insa sa paraseasca tara.

Pentru a face impresie in opinia publica, printre personalitatile condamnate au fost: generalul Nicolae Radescu, fost presedinte al Consiliului de Ministri, Vaier Pop, fost ministru, amiralul Horia Macelaru si altii.

Ancheta nu a reusit, cu toate presiunile facute, sa descopere fapte cu caracter militar si atunci a inscenat un proces cu caracter politic. Sentinta s-a pronuntat la ora trei noaptea, pe data de 19 noiembrie 1946, data la care aveau loc alegerile, iar condamnarile au fost majorate fata de cele publicate in presa, pentru ca “acuzatii nu au fost intelegatori”, adica nu si-au insusit acuzatiile mincinoase ale anchetei si au refuzat propunerile compromitatoare facute fiecaruia in parte de Emil Bodnaras, in tribunal, inainte ca ei sa depuna marturie.

Dar faptul ca regimul comunist n-a reusit sa descopere un complot nu inseamna ca romanii nu erau preocupati si interesati de inlaturarea dictaturii impuse tarii.

INCERCAREA DE COORDONARE A UNEI MISCARI DE REZISTENTA NATIONALA

In timp ce unii reprezentanti straini socoteau ca alegerile vor fi pierdute din cauza ingerintelor Moscovei prin agentii ei comunisti din Romania, intre 18 si 30 septembrie 1946 cativa functionari ai Ministerului de Externe: Victor Radulescu – Pogoneanu, Grigore Niculescu – Buaesti, Ion Mocsonyi-Stircea si ofiterii americani Halle si Bill Hamilton au intocmit un Memorandum prin care se prevedea crearea unui comitet politic, a unuia militar si a altuia de coordonare, pentru a se actiona impotriva faradelegilor comuniste.

Urma ca toate comitetele de tineret active in campania electorala sa se pregateasca pentru vremurile de clandestinitate ce se intrevedeau.

Grigore Niculescu-Buzesti a propus ca scheletul acestei organizatii sa fie constituit de Partidul National Taranesc, al carui tineret se angajase intr-o lupta organizata si hotarata. Specialistii au sustinut ca accentul sa se puna pe cadrele tinere din armata, care erau in legatura permanenta cu masa ostasilor si aveau cunostinte privind lupta combinata cu diferite arme.

Se mai prevedea o coordonare intre statele vecine si chiar instruirea unor elemente in cadrul unor cursuri speciale.in caz de declansare a unui razboi, urma ca ordinele sa vina din exterior, in timp ce in tara va fi doar un comitet restrans de trei – patru persoane.Dar totul a ramas pe hartie si documentul a ajuns in ghearele Securitatii. Numai Grigore Niculescu-Buzesti a reusit sa plece in strainatate, evitand arestarea.

Trotilistii

Sub aceasta denumire, de trotilisti, au fost arestati, in noaptea de 1 spre 2 decembrie 1947, peste 200 de tineri national-taranisti dintre care mentionam: Diaconescu Ion, Puiu Ion, Adamescu N., Macarie Sergiu, Martin Nicolae, Nicolae Virgil, Adel Mircea, Biclea Gh., Berindei Ion, Ciato Mircea, Dumitrescu Alex., Dumitrescu llie, Dragomir Alex., Evolceanu Nicolae, Grasu Ion, Ionescu Nieolae-Galbeni, Nedelcu Gheorghe, Nistorescu Mircea, Oanta Nicolae, Petreanu Nicolae, Seramat

Constantin, Tricorache Ecaterin, Tompea Ghita, Turcu Nicolae, Tomaziu Nicolae, Florescu Gica, Radulescu Ion. Acesti tineri erau organizati pentru a actiona si protesta impotriva arestarilor succesive ale opozantilor si fruntasilor politici din Partidul National Taranesc.

Cu ocazia procesului lui Iuliu Maniu, s-a recurs la imprastierea de manifeste cu ajutorul unor cutii aruncate in aer cu exploziv. Astfel de actiuni au avut loc in Obor, la Gara de Est, in Piata Natiunii si la Statuia Bratianu.

Hotararea de continuare a activitatii fusese luata imediat dupa dizolvarea Partidului National Taranesc. Un grup de actiune, din care faceau parte Alexandru Bratu, Sergiu Macarie, Nicolae Adamescu, Ion Diaconescu si Ion Puiu, s-a intalnit pe strada Fabrica de Chibrituri si a trecut la pregatirea activitatii in clandestinitate. De fapt, o masura in acest sens fusese luata imediat dupa alegerile din 19 noiembrie 1946, cand activitatea tineretului universitar se desfasura pe grupe, in toata Capitala, pentru a evita urmaririle Sigurantei Statului.

Arestarile “trolilistilor” s-au putut face ca urmare a infiltrarilor politiei prin fratii Stejarel si Paul Sava, care lucrau mana in mana cu Alexandru Dragulanescu.

Cu ocazia arestarilor, s-a descoperit si trotilul ce urma sa fie folosit si in alte imprejurari.

Printre cei arestati si condamnati s-au numarat: Alexandru Bratu, la 25 de ani (in contumacie); Ion Puiu, la 20 de ani; Ion Diaconescu si Nicolae Adamescu, la cate 15 ani; Nicolae Evolceanu, la 15 ani (in contumacie); Nicolae Martin, la 8 ani.

Pregatiri pentru plecarea in munti

Imediat dupa lovitura din 17 august 1947, cand au fost ridicati 15 milioane de lei (stabilizati) de la casieria centrala a Garii de Nord, grupul care a actionat a trecut la procurarea a tot felul de arme ce le puteau gasi, in special pistoale de buzunar.

Situatia in tara se inrautatise dupa arestarea fruntasilor national-taranisti, iar arestarile continuau zi si noapte. Libertatea fusese sugrumata si partidele politice fusesera dizolvate sau reduse la tacere.

Un grup de tineri, elevi si studenti, au inceput antrenamentul de tragere la tinta, la Ciorogirla, sub conducerea lui Ionut Stoica si Nelu Jijie, ambii legionari si studenti la Politehnica din Bucuresti. Ceilalti erau in majoritate elevi: Nelu Dumitru-Dumitrescu, pilot al aviatiei civile, Costel Lazar, Nelu Moldovan, Bobi Munteanu, Puiu Munteanu, Sandu Popa si inca vreo doi-trei elevi. Pana la Ciorogirla se mergea in mars, iar luminarea aprinsa servea drept tinta.

Ionut Stoica era motorul acestei actiuni. Totul parea ca se desfasoara normal, pana la sfarsitul anului 1948. Acest grup reusise sa procure planurile subterane ale cablurilor telefonice, prima grija intr-o actiune de rasturnare a unui regim, pentru a-i paraliza legaturile.

In acelasi timp, Ionut Stoica urmarea sa regaseasca legaturi in Muntii Fagaras si Bucegi, in eventualitatea retragerii din Bucuresti si pregatirii in continuare a unor elemente noi. in Capitala incepusera sa circule manifeste prin care se aratau abuzurile regimului comunist si se protesta impotriva arestarilor si condamnarilor. Prin cutiile postale si prin curti se raspandeau mii de manifeste.

In ajunul Craciunului din 1948, Ionut Stoica si Misu Iliescu au facut o deplasare la munte. Nelu Dumitrescu i-a condus cu masina si, in calitate de presedinte al Clubului Aviatic P.T.T., i-a gazduit la Predeal, la vila Telecomunicatiilor, in continuare au mers cu trenul la Brasov. De aici li s-a luat insa urma. Au reusit totusi sa scape si au ajuns inapoi la Bucuresti.

Cu toate masurile de precautie, Ionut Stoica a fost incoltit in cartierul Grand. La mijloc era tot o tradare. A incercat sa se salveze. Fiind urmarit, a deschis focul. Pe data de 30 ianuarie 1949, Ionut Stoica a murit in lupta cu securistii.

Dupa doua zile a fost arestat Misu Iliescu, la care s-a gasit agenda cu toate intalnirile programate de Ionut Stoica si la aceste intalniri s-au prezentat, bineinteles, securistii.

La cimitir, imediat dupa inmormantarea lui Ionut Stoica, s-au operat arestari. Interogatoriile au fost dure, peste 50 de persoane au cunoscut barbaria anchetatorilor. Cu aceasta ocazie au fost descoperiti si o parte din banii ridicati de la C.F.R. O alta parte din ei fusese investita in unele imobile, pentru a nu se devaloriza. Se vor pronunta trei condamnari la moarte: Serban Secu, Spiru Obreja si Florescu. Din cauza schingiuirilor va muri si Nelu Jijie.

CICERONE IONITOIU. Rezistenta anticomunista din muntii Romaniei, 1946 – 1958. Editia a II-a, revizuita si completata. “Gindirea Romaneasca”, 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2/foaienationala.ro.

sumanele negre organizatie anticomunista nasaud gavrila olteanu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1466 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014503 (s)

loading...