News Flash:

Latinitatea limbii dacice este sustinuta de Biserica

10 Noiembrie 2013
2078 Vizualizari | 1 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (0.0000)
USD: 4.2327 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Explicatiile care s-au dat pana acum acestui fenomen sunt, in majoritatea cazurilor,insuficiente, nefondate stiintific si uneori lipsite de logica. Ele nu depasesc stadiul de asertiuni mai mult sau mai putin artificiale. Liturghia, pastoratia si misiunea reprezinta dimensiuni esentiale ale Bisericii. Daca scopul misiunii Bisericii este acela de a converti sau catehiza masele de oameni, aceste activitati nu se puteau face decat in limba lor, si nu intr-o limba straina. In cele de mai jos vom incerca elucidarea problemei propovaduirii crestine in spatiul carpato-pontic.
Este timpul astazi, cu ajutorul cercetarii interdisciplinare care ne sta la dispozitie cu posibilitati mereu crescande de evaluare si reevaluare mai obiective si complete ale fenomenului ce ne intereseaza, sa aruncam o noua privire asupra acestei perioade a istoriei neamului nostru, in vederea unei mai adecvate intelegeri a ei.
Scopul nostru nu este acela de a trata subiectul in mod exhaustiv, ci doar de a reitera, pentru cei care inca nu sunt convinsi, cateva argumente de ordin logic si istoric in scopul readucerii problemei in actualitate, pe de o parte, si de a stimula reflectia critica asupra ei, in lumina noilor cercetari si publicatii, pe de alta parte, scriu cei de la istoriadacilor.ro.
Biserica poate contribui semnificativ la elucidarea problemei limbii stramosilor nostri, intrucat ea a desfasurat o intensa activitate pastorala, liturgica, teologica si misionara la geto-daci.
Este adevarat ca foarte multi dintre Parintii Bisericii au fost oameni educati si ca fiind fluenti in mai multe limbi, in special in limba greaca si latina, au scris in aceste limbi chiar atunci cand ele nu reprezentau neaparat limba unei comunitati in care ei se aflau. Totusi, in astfel de situatii, este de la sine inteles ca Liturghia, predica, misiunea nu puteau sa se faca decat in limba vorbita si inteleasa de mase, si vorbim aici de misiune ca incercare perseverenta si sistematica de raspandire a ideilor crestine in mijlocul unei comunitati.
Sa luam, de exemplu, cazul Sfantului Vasile cel Mare sau al Sfantului Chiril al Alexandriei si al Sfantului Chiril al Ierusalimului. Ei au scris in limba greaca carti de teologie complexa si profunda chiar pentru mintea educata si sofisticata a omului de azi. Dar, cand se adresau oamenilor din parohiile in care predicau facand misiune si cateheza, trebuie ca se adresau in limba vorbita de acei oameni din Asia Mica, Egipt sau Palestina.
Sfantul Irineu de Lyon a vorbit crestinilor in limba celtica
Vorbeau unii din Ierusalim limba greaca in timpul pastoririi Sfantului Chiril? Desigur. Totusi, este cert ca limba greaca nu era limba maselor pastorite. Vorbeau unii din Egipt limba greaca in timpul pastoririi Sfantului Chiril al Alexandriei? Desigur. Cert este insa faptul ca masele vorbeau limba locala (limba copta din Egipt, folosita si astazi in cult si in viata de zi cu zi, este o dovada in acest sens).
In afara de logica, exista si marturii istorice cu privire la predicarea crestinismului in limbile localnicilor. In unul dintre studiile sale despre versiunea traca a Evangheliilor, Bruce Metzger afirma in mod accentuat ca Sfantul Irineu de Lyon a vorbit si predicat in limba locala, celtica, tot asa cum Fericitul Augustin in Hippo a vorbit in punica, limba localnicilor.
In anul 359, Sfantul Ioan Hrisostom a rostit o predica pentru gotii care traiau in Constantinopol cu ajutorul unui translator. In acea predica, el face mentiune speciala cu privire la folosirea limbilor locale in scopul raspandirii crestinismului: „Unde sunt acum Platon, Pitagora si ceilalti filosofi ai Atenei? Uitati! Unde sunt invataturile pescarilor si ale facatorilor de corturi? Ele nu sunt doar in Iudeea, ci ele stralucesc mai tare ca soarele si in limbile barbarilor, precum ati auzit astazi. Sciti, si traci, si sarmati, si mauri, si indieni, si cei ce locuiesc la extremitatile pamantului filosofeaza despre aceste lucruri ce s-au mentionat, avandu-le traduse fiecare in limba lor materna“.
E. Lozovan, in Dacia Sacra, atesta faptul ca besii, un important trib tracic, spuneau rugaciuni crestine in limba lor.
Daca Evanghelia a fost tradusa si predicata la natiuni mai mici si mai putin cunoscute ca tracii si geto-dacii (cum ar fi nubienii, sogdienii, georgienii), cu atat mai mult este de presupus ca o natiune ca cea a tracilor, cea mai mare dupa a inzilor, dupa spusele lui Herodot, puternica si civilizata (Tracia a fost patria poeziei, a muzicii si a religiei), a fost tinta prioritara a misionarilor crestini.
La inceputul secolului al IV-lea, populatia nativa a Traciei n-a fost romanizata, afirma Bruce Metzger, iar crestinismul avansa acolo in mod remarcabil, fapt mentionat de Heliodorus intr-o scrisoare catre Fericitul Ieronim, aflat pe atunci in Palestina.
In ce limba predica episcopul Evangelicus la Tomis?
Desi istoricul Morton Smith de la Columbia University sustine ca in secolul al VI-lea cele patru Evanghelii erau deja traduse in limba traca, noi credem ca, daca la alte popoare mai putin cunoscute ele s-au tradus mai devreme, in limba traca probabil ca Evangheliile s-au tradus in timpul cand primul episcop de Tomis, Evangelicus, este mentionat (sfarsitul secolului al III-lea), daca nu chiar mai devreme.
Pe de alta parte, daca luam de buna afirmatia ca in secolul al VI-lea Evangheliile erau deja traduse in limba traca, dar ca, spre deosebire de alte limbi unde Evangheliile au reprezentat prima literatura scrisa, in limba traca dupa cum si in latina existau scrieri anterioare, nu vedem de ce traducerea Evangheliilor ar fi trebuit sa astepte pana in secolul al VI-lea.
Daca limba traca e pusa de Morton Smith alaturi de limba latina, in acest context, deci poate fi alaturi si de greaca. Si daca in ultimele doua Evangheliile s-au tradus in zorii raspandirii crestinismului, nu exista argumente de ce ele n-ar fi fost traduse si in traca tot atunci.
Traducerea Evangheliilor in traca, mai veche de secolul al VI-lea
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

fenomen bisericii geto-daci limba latina
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Rashtag  | #349
toti apostolii au avut o harisma speciala data de Dumnezeu pentru a raspandi cat mai repede cuvantul aveangheliei. aceasta harisma s-a numit "vorbirea in limbi". adica apostolul vorbea limba lui iar toti care-l ascultau intelegeau exect ce spunea, ca si cand ar fi vorbit in limbile lor natale. aceasta harisma a disparut o data cu ultimul apostol, sf Ioan , pe la anul 100. astazi cei care mai :practica: vorbirea in limbi sunt niste secte de prin SUA, care dupa ce iau niste halucinogene, bolborosesc ceva intro limba necunoscuta, care zic ei ca este limba ingerilor, insa nici ei nu stiu ce vorbesc :)
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1808 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013449 (s)