News Flash:

Legatura dintre Casa Poporului, Napoleon si Carol al II-lea

3 Decembrie 2013
2408 Vizualizari | 0 Comentarii
Ridicarea unui monument strategic nu a fost pe deplin ideea lui Nicolae Ceausescu. Inca de pe vremea lui Carol al II-lea se discuta in cercurile importante ale tarii despre o astfel de constructie, fara a fi botezata Casa Poporului. Dupa cutremurul devastator din anul 1977, ideea unui asemenea edificiu a inceput sa incolteasca in mintea dictatorului care se afla la putere si care voia sa-si construiasca propriul oras. Asa a ajuns Nicolae Ceausescu sa organizeze un concurs la care au participat 17 colective de arhitecti, care mai de care mai talentati, scrie gorj-domino.ro.
„Nu am crezut nicio clipa ca o sa aleaga proiectul meu”
In iarna anului 1982 a avut loc ultima etapa a concursului. Dintre toate proiectele prezentate atunci, unul singur l-a impresionat pe conducator, cel creat de catre Anca Petrescu, care la acea vreme avea o tema interesanta de licenta: dealul pe care urma sa fie construita Casa Poporului. Cand tanara arhitecta a inceput sa schiteze proiectul Casei Poporului, nu s-a gandit ca va ajunge sa-l impresioneze atat de mult pe dictator: „Nu am crezut nicio clipa ca o sa aleaga proiectul meu. Ceilalti arhitecti care au participat in concurs aveau niste titulaturi impresionante, in comparatie cu mine”, povesteste Anca Petrescu.
Zeci de mii de oameni, trei schimburi, 24 de ore
Un an mai tarziu, au inceput in mod oficial lucrarile pe santierul bucurestean. Pentru constructia impresionantei cladiri au muncit in jur de 20.000 de oameni. Timp de sapte ani, in trei schimburi, fara sa tina cont de canicula sau de ger. Un efort colosal, care a fost rasplatit cu sume importante de bani, dupa cum spune arhitecta. In comparatie cu muncitorii de pe santier, arhitectii erau platiti mult mai prost, insa toti erau rasplatiti cu aceeasi suma. Nicoale Ceausescu nu lua in calcul performantele individuale sau proiectele pe care acestia le faceau. Era suficient sa fii unul dintre arhitectii care lucrau pe santier, alaturi de Anca Petrescu, ca sa fii platit cu aceeasi suma care ii era oferita si ei. Pe langa efortul incredibil pe care muncitorii il depuneau in fiecare zi, acestia se expuneau unor pericole mari, direct proportionale cu marimea santierului in care lucrau. Pentru multi dintre ei, zilele de munca petrecute in inima Bucurestiului au fost ultimele din viata lor.
Morti si raniti pe cel mai mare santier din Bucuresti
Nu exista date oficiale care sa ateste numarul de morti sau de raniti din acea perioada. Doar marturia celor care lucrau acolo mai face astazi lumina in cazul celui mai mare santier din Bucuresti al anilor ’80. Si Anca Petrescu a fost martora la un accident. In timp ce se afla la munca, o tanara care statea pe o scara foarte inalta s-a dezechilibrat si a cazut in gol de la zeci de metri. Din cauza inaltimii mari si a impactului puternic, fata nu a mai avut nicio sansa de scapare si a murit imediat, chiar sub ochii celor de pe santier.   S-a zvonit de-a lungul timpului, ca din ordinul lui Nicolae Ceausescu ar fi fost omorati o mare parte dintre cei care lucrau la cladirea-monument din Capitala. Motivul ar fi fost unul cat se poate de simplu: oamenii morti nu mai vorbesc. Si in felul acesta  dictatorul si-ar fi putut pastra secretele din subteran.
Tuneluri secrete, buncare antiatomice si galerii subterane
Mai exact, doua buncare antiatomice si un adapost antiaerian in stare de functionare se odihnesc sub Casa Poporului. Galerii care se intind pe cateva niveluri  si tuneluri de fuga sunt parti normale ale unei  asemenea constructii, spune Anca Petrescu: „Daca in cazuri de urgenta cineva se adaposteste in buncarele de sub Casa Poporului, trebuie sa iasa de acolo intr-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fuga. Cat despre un oras plutitor subteran, nici nu poate fi vorba”.
Uranus, cartierul sacrificat pentru constructia Casei Poporului
In spatele grandorii si al dimensiunilor impresionante de care se bucura, Casa Poporului a fost un adevarat dezastru pentru cartierul Uranus, o parte a vechiului Bucuresti, care astazi mai exista doar in amintirea oamenilor. Aici traiau linistite zeci de mii de persoane, in case modeste, decorate cu gradini simple. Existenta linistita le-a fost zdruncinata cand Nicolae Ceausescu s-a gandit sa isi construiasca propria fortareata. Ambitia extrema a „primului arhitect in stat”  a fost motivul care a condus la o invazie a buldozerelor comuniste pe teritoriul vechiului cartier. Invazie care s-a terminat cu un triumf al masinariilor dirijate chiar de catre dictator. Potrivit istoricilor, o cincime din Bucurestiul care exista odinioara a fost pur si simplu sters de pe harta la ordinul lui Nicolae Ceausescu. Si dramele nu s-au oprit aici. Familiile ramase fara locuinte si fara agoniseala de-o viata au fost obligate de regim sa se mute in blocurile din apropierea fostului cartier. Nu au fost multi cei care au reusit sa treaca cu bine peste „testul”  impus de catre conducatorul statului: „Dupa ce au fost luati din case de sistemul comunist, o parte dintre acestia s-au sinucis sau au murit de inima rea”, povesteste istoricul Dan Falcan.
Zeci de mii de cladiri-monument, puse la pamant
Case, biserici si spitale, in jur de 40.000 de mii de constructii  – toate au cazut victime ale ambitiei lui Nicolae Ceausescu de a rade de pe fata pamantului „tot ce era vechi”. O practica des intalnita de-a lungul istoriei printre nume marcante: „Si Napoleon al II-lea a facut acelasi lucru. A daramat monumente valoroase, fara sa-l intereseze, doar pentru a-si construi Noul Paris”, aminteste Dan Falcan. Manastirea Vacaresti deschide lista cladirilor-monument ce au fost daramate la ordinul strict al dictatorului. Specialistii considera demolarea lacasului ca fiind o adevarata „crima culturala” din istoria Romaniei. Odata cu Manastirea Vacaresti au mai fost demolate peste 20 de biserici si manastiri, precum Sfantul Nicolae Crangasi, Sfanta Vineri sau Sfantul Spiridon. O parte dintre acestea au fost reconstruite, dupa caderea regimului, dar nu mai pastreaza aerul autentic de odinioara.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

monument casa poporului
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1682 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012889 (s)