News Flash:

Legenda castelului de la Busteni

5 Iunie 2013
2418 Vizualizari | 0 Comentarii
Una din legendele castelului de la Busteni spune ca printul Cantacuzino ar fi fost in stare sa imbrace acoperisul castelului din Busteni in bani de aur, sa i se duca faima in strainatate.
Nababul, cum i se spunea in epoca, era mostenitorul unei averi colosale, adunata de-a lungul veacurilor de urmasii unei mari familii de os domnesc. Boierul putea concura oricand cu regele in ceea ce priveste bogatia, dar si statutul politic sau social. Era un mare iubitor de arta si avea ambitia sa lase posteritatii edificii si monumente care sa-i poarte numele. Palatele trufase din Paris si Viena l-au inspirat sa construiasca in tara edificii demne de blazonul familiei sale, in spiritul traditiei, dar si al modernitatii. In 1900, a terminat palatul de pe Calea Victoriei, care adaposteste acum Muzeul “George Enescu”, iar in 1911 a inaltat Castelul Zamora de la Busteni, menit sa umbreasca faima Pelesului.
La putin timp, a inceput si constructia celui de-al treilea palat, pe domeniul familiei de la Floresti. Cantacuzino ii spunea “Micul Trianon”, iar arhitectura trebuia sa respecte liniile celebrului palat de la Versailles. Istoria a fost nedreapta cu realizarile ambitioase ale Nababului. Grigore Cantacuzino s-a stins din viata la numai doi ani dupa ce a pasit prima data pe holurile fastuoase ale castelului din Busteni. Iar proiectul lui din Floresti nu a mai fost niciodata dus la bun sfarsit. Au venit razboaiele mondiale si soldatii, nemti sau rusi, au luat din cele doua palate tot ce au putut. Din Micul Trianon au mai ramas doar ruinele triste, care amintesc totusi de frumusetea extraordinara a palatului, scrie 2013en.ro
Iar destinul castelului din Busteni avea sa fie crunt in perioada comunista. Chiar daca palatul a supravietuit razboiului, si-a pierdut toata frumusetea si gloria in perioada “revolutiei culturale”. Mobilierul fastuos, oglinzile din argint aduse din Venetia si statuile comandate in Franta au disparut fara urma. Picturile de o certa valoare artistica, care impodobeau peretii, au fost acoperite grosolan cu un strat de vopsea verde, iar cladirea, transformata in sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoza. Ca o ironie a sortii, cei mai mici copii ai lui Gheorghe Cantacuzino murisera, la varsta frageda, de cumplita boala de plamani, care nu avea leac pe acele vremuri. Domeniul Castelului Cantacuzino de la Busteni este unul dintre cele mai frumoase de pe Valea Prahovei. Gradina de la poalele palatului a fost amenajata cu mult bun-gust, dupa moda parcurilor din marile capitale europene. Se mai vad si azi cele trei fantani arteziene si au ramas martori peste timp copacii aliniati de-a lungul aleilor drepte. Curioasa este grota din fata castelului, care aminteste de niste vestigii antropice. Sa fi fost doar un capriciu al Nababului sau o incercare de a da un aer boem gradinii? Misterul acestei grote, aflata langa fantanile arteziene moderne, va ramane, probabil, pentru totdeauna, nedescifrat. Pare sa fie un element iesit din decor, fara nicio legatura cu palatul fastuos, dar creeaza o atmosfera romantica deosebita.
Putini dintre turistii care isi fac poze in fata grotei cunosc legendele sumbre care se povestesc prin imprejurimi. Batranii au auzit de la mosii lor ca grota exista aici din vremuri vechi, inainte ca locurile acestea sa intre in stapanirea Cantacuzinilor, dar nici unul dintre ei nu a distrus-o. Locul pare sa fie bantuit, iar in serile cu furtuna danseaza lumini nefiresti la intrarea grotei. Oamenii mai spun ca se aud vaiere prelungi si, uneori, se ivesc, pret de o clipa, naluci de fum printre picaturile de ploaie. Un blestem greu pare sa atarne peste aceste locuri. Zvonurile intunecate au incetat o vreme, odata cu sfintirea, la 1936, a bisericii aflate in apropierea castelului. Lacasul de cult dainuia aici de la 1800, dar a fost renovat si inchinat Sfantului Mare Mucenic Gheorghe in perioada prospera dintre cele doua razboaie mondiale. Dupa 1948, slujbele au fost interzise, iar comunistii au preluat domeniul Cantacuzino. Jefuit de podoabe si de mobila pretioasa, palatul a fost transformat in sanatoriu pentru pacientii cu TBC, dar umbla vorba ca functia de sanatoriu era numai de fatada. Inainte de Revolutie, ceea ce se petrecea intre zidurile palatului era un mister adanc si nici azi nu se poate afla cu exactitate la ce era folosit domeniul Nababului. Cert este ca, pe portile castelului, intrau mai des masinile negre ale Securitatii decat ambulantele. De aici au pornit zvonuri cum ca in beciurile castelului ar fi fost supusi torturii dusmanii fostului regim. Superstitiosii se tem ca sufletele lor chinuite se intorc sa bantuie imprejurimile castelului si grota, care pare sa comunice cu beciurile adanci.
Astazi, cladirea impreuna cu domeniul de aproape 1.000 de hectare, a fost vanduta unui grup de cinci investitori, iar castelul a fost restaurat si poate fi vizitat, pentru prima data de la construirea sa.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

legendele castelului busteni cantacuzino faima strainatate nababul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1765 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012847 (s)