News Flash:

Legende urbane ale Timisoarei

29 Ianuarie 2014
1138 Vizualizari | 0 Comentarii
Bunaoara, in Piata Maria ar fi avut loc  cumplitul martiriu al lui Gheorghe Doja si al capitanilor sai ramasi in viata, unde capii rascoalei au fost macelariti in chinuri cumplite, nemaiauzite pana atunci, asa cum relateaza martori oculari. Potrivit legendei perpetuate pana in ziua de azi, crestinii aflati de fata au fost siliti sa asiste la acea priveliste ingrozitoare, dar calugarii iezuiti adusi sa intoneze imnuri religioase au zarit chipul bland al Sfintei Fecioare Maria coborand din vazduh spre locul martiriului si s-au cutremurat pana in strafundul inimii. De aceea, pe locul respectiv, ei ar fi asezat, intr-o cutie, o icoana de lemn a Sfintei Fecioare, acesta devenind un loc de pelerinaj. In 1865, icoana a fost inlocuita cu una de piatra iar actuala capela, unde se afla statuia Sfintei Fecioare Maria sculptata in marmura, a fost ridicata in 1906, in piata care-i poarta numele. Legenda, sub aceasta forma, a fost preluata si de istorici ai orasului dar ea poate fi acceptata ca atare doar pana cand se face vorbire de calugarii iezuiti, caci legenda se confunda de acum cu date istorice, bine cunoscute. Bazele ordinului calugaresc iezuit au fost puse abia in 1534, la 20 de ani dupa rascoala lui Doja, iar viata lui Ignatiu de Loyola, intemeietorul ordinului, este mult prea bine cunoscuta pentru a putea fi amestecata cu legenda, scrie pressalert.ro.

Vezi si Fantana Tineretii, o legenda a evului mediu 
Numeroase legende sunt legate de Sfantul Iosif cel Nou de la Partos, cel care, in ziua de Sfantul Ilie a anului 1650, a fost asezat in scaunul de mitropolit al Banatului, fiind socotit apoi ocrotitorul acestei provincii. Nascut pe la 1568 pe malul Marii Adriatice, in orasul dalmatian Raguza, viitorul ierarh de origine vlaha, al carui nume de botez era Iacob, si-a inchinat viata lui Dumnezeu din adolescenta si a petrecut mai multi ani la manastiri, fiind tuns in monahism la varsta de 21 de ani sub numele de Iosif. Legendele pastrate despre faptele din timpul vietii, dar si dupa moarte, spun ca era inzestrat cu darul de a face minuni. Atunci cand scaunul mitropolitan al Timisoarei a devenit vacant, banatenii l-au dorit mitropolit pe cel care, cand inca traia la Muntele Athos, dobandise deja faima de sfant. Se spune ca atunci cand se indrepta spre scaunul mitropolitan al Banatului, caii de la trasura in care se afla s-au speriat si n-au vrut nicicum sa urce pe podul umblator, pentru a trece Dunarea. Sfantul Iosif a coborat din trasura, a luat caii de haturi iar acestia s-au linistit de indata si urcandu-se cu trasura pe pod, au trecut Dunarea. Cand s-a apropiat de cetatea Timisoarei a fost intampinat cu mare alai si, pe cand se indrepta spre biserica, i-a aparut in cale un barbat care era olog de peste 20 de ani. Sfantul Iosif si-a asezat mainile deasupra lui si, in urma rugaciunilor rostite, ologul s-a insanatosit pe data. Se mai spune ca cetatea Timisoarei a fost cuprinsa intr-o zi de un mare foc care s-a intins cu repeziciune, si risca sa fie parjolita cu totul. Sfantul Iosif nu a contenit sa inalte rugaciuni, mai fierbinti decat valvataia focului, si pe data s-a pornit o ploaie napraznica; cetatea a fost salvata si biserica a scapat neatinsa. Era iubit si de pasa Timisoarei pentru darul de a face minuni si se spune ca multi turci s-au lepadat de legea lor si au primit botezul crestin. Ultimii trei ani din viata i-a petrecut la manastirea Partos, unde a continuat sa savarseasca minuni, chiar si dupa moarte, atat pentru crestini cat si pentru musulmani. Se povesteste ca Marcu Mutiu, fost jude al Timisoarei, s-a tamaduit de boala cand a venit sa se roage la mormantul sfantului si in semn de multumire a zidit, in 1750, o biserica noua, mai mare si mai trainica, alaturi de vechea biserica manastireasca. La 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat sa-l aseze in randul sfintilor, fiind statornicita ziua de 15 septembrie pentru cinstirea lui, iar proclamarea solemna a canonizarii sale s-a facut in 7 octombrie 1956, cand moastele Sfantului Iosif cel Nou au fost aduse de la manastirea din Partos si asezate in catedrala mitropolitana din Timisoara.

Vezi si Legenda lacului Dracsani 
Legende ale orasului exista si din perioade mai tarzii. O legenda raspandita in cartierul Fabric, in secolul al XIX-lea, e cea legata de alegerea locului pentru construirea vechii biserici cu hramul Sfantul Ilie, a carei ridicare a inceput in anul 1825. Neintelegandu-se cu enoriasii asupra locului in care urma sa fie ridicata biserica, protopopul Vasile Georgevici a sustinut ca viitorul lacas trebuie construit acolo unde a hotarat Dumnezeu insusi, atunci cand s-a iscat din senin o furtuna si a fost traznit nucul din piata in care romanii se intalneau in zilele de sarbatoare. Intr-o alta varianta, „semnul” ceresc era de la Sfantul Ilie, care a insemnat locul bisericii in timpul furtunii, in timp ce oamenii se adapostisera intr-un sopron aflat in apropiere. Hramul bisericii pare sa fie totusi legat de breasla cojocarilor, foarte numerosi in Fabric, si al caror patron era Sf. Ilie dar biserica a fost ridicata in locul in care se intalneau enoriasii din Fabric, in zilele de duminica si in cele de sarbatoare.
Cartierul Mehala are, si el, legenda lui. Povestita de batranii cartierului, aceasta este legata de un pom miraculos. Cea mai veche intamplare de care isi aminteau batranii s-a petrecut pe la 1848, cand unui padurar i s-a vindecat o rana urata de la seva unui ulm care „plangea” mereu si din care curgea un ulei cu un miros foarte placut. Pomul se afla in padurea Cioca, intre Mehala si Sacalaz, si dupa ce i s-a dus vestea, multi care veneau in pelerinaj la pomul cu pricina, s-ar fi vindecat in chip miraculos. S-a ridicat acolo si o troita dar, intr-o zi, un padurar a taiat copacul. A murit chiar a doua zi dupa ce a retezat „lemnul din padure”, cum i se spunea in popor, si aceeasi soarta a avut-o Peter Schuh, care s-a sfarsit in chinuri dupa ce a taiat vlastarul crescut din radacina arborelui, cu aceleasi puteri vindecatoare. Batranii au pastrat in memorie si cateva nume ale celor care s-au vindecat prin puterile miraculoase ale arborelui, ramas in amintirea lor ca un pom sfant.
Si in vremurile mai recente s-au nascut legende, cand, pe santierele de constructii, au iesit la iveala in multe locuri din oras o multime de canale subterane construite de austrieci, dar socotite de multi medievale, mult mai pline de mistere. Aceste povesti  au fost in buna parte alimentate de resturile de fortificatii din vechea cetate, acoperite cu pamant dupa daramarea acesteia. Multi credeau ca cetatea si tunelele existau de pe vremea turcilor si porneau din Cetate spre destinatii necunoscute, fiind niste tunele subterane secrete de refugiu, care ar fi dus chiar pana la cetatea Aradului, a Ciacovei sau a Varsetului. In decembrie 1989, multi timisoreni care iesisera in strada erau convinsi ca tunelele subterane erau cai de comunicare folosite de securisti si „teroristi” drept adapost. S-a cerut ajutorul armatei pentru a-i gasi, se vorbea de diverse intrari secrete in aceste tunele, printre care si fantana ornamentala din curtea castelului Huniazilor. Aici s-ar fi aflat, dupa spusele unora, un tunel care ducea la primaria veche, dar ulterior s-a dovedit ca totul nu era decat o nascocire. Un sambure de adevar pare sa fi existat totusi la originea acestor legende, caci cei care au lucrat la canalizare in regimul comunist povesteau ca, de 23 august, agenti ai securitatii coborau in canalul colector principal care trece pe sub bulevardul Republicii, unde avea loc defilarea, pentru a verifica daca nu s-a pus vreo bomba sub tribuna oficiala. Pe acest canal, cu un diametru de 2,20 metri, securistii ar fi circulat cu o barcuta si cu echipament special, deoarece nivelul apei este de peste 1,5 metri si mediul, foarte toxic.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

bunaoara piata maria martiriu gheorghe doja legenda marii adriatice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1581 (s) | 34 queries | Mysql time :0.016368 (s)