News Flash:

Locul lui Sextil Puscariu in cultura romana

19 Septembrie 2013
2383 Vizualizari | 0 Comentarii
Sextil Iosif Puscariu sau, mai scurt, Sextil Puscariu (n. 4 ianuarie 1877, Brasov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog si lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical si teatral, publicist si academician roman de origine aromana (macedoromana) (vezi: Hristu Candroveanu, "Un veac de poezie aromana").
Lingvistul a scris peste 400 de lucrari de o mare valoare stiintifica, a initiat si a coordonat Dictionarul limbii romane (Dictionarul tezaur al Academiei) si Atlasul lingvistic roman. A fondat si a condus revista Dacoromania si a intemeiat, in toamna anului 1919, Muzeul Limbii Romane din Cluj. Dictionarul Tezaur al Limbii Romane a fost continuat de la litera B, de unde il lasase Hasdeu, pana la litera L (lojnita). Acestei lucrari i-a dedicat Sextil Puscariu cea mai mare parte a vietii, din ea rezultand, pe langa volumele Dictionarului, numeroase studii de lexicologie, uneori cu accente memorialistice. A fost unul dintre cei mai mari lingvisti ai Romaniei, adevarat sef de scoala si si-a desfasurat activitatea in urmatoarele domenii:
Dezbaterea problemelor esentiale ale romanitatii si ale latinitatii limbii romane;
Cunoasterea aspectelor cu caracter normativ (ortografie, sistemul fonetic si fonologic al limbii noastre);
Fundamentarea lexicografiei si a geografiei lingvistice romanesti;
Promovarea unor metode noi de studiere a vocabularului.
De-a lungul vietii Sextil Puscariu a aprofundat numeroase aspecte ale culturii nationale, de la filologie la arta, de la istorie la critica literara, a scris versuri si schite, cronici muzicale si teatrale, a intretinut legaturi stranse cu numerosi reprezentanti ai culturii noastre.
Datorita conceptiei sale innoitoare asupra limbii, Sextil Puscariu este considerat un precursor al lingvisticii integrale, curent lingvistic al carui parinte a fost Eugeniu Coseriu
Sextil Puscariu a urmat studiile gimnaziale si liceale la Brasov, la actualul Colegiu National „Andrei Saguna”, dupa care pleaca pentru studiile superioare universitare in Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi in Franta, la Paris (1899 - 1901) si in Austria, la Viena (1902 - 1904). Devine doctor in filosofie al Universitatii din Leipzig in 1899, respectiv docent privat pentru filologia romaneasca la Universitatea din Viena (1904 - 1906). Devine profesor extraordinar incepand din anul 1906, a fost titularul catedrei de limba si literatura romana timp de zece ani (incepand cu anul 1908) si decanul Facultatii de Filosofie de la Universitatea din Cernauti in 1918. Initiaza si conduce ziarul Glasul Bucovinei aparut la 22 octombrie 1918, cea mai activa si raspandita publicatie romaneasca din Bucovina. Participa activ la unirea Bucovinei cu Romania. In primavara lui 1919 i se ofera postul de ministru al Bucovinei la Bucuresti, dar refuza, preferand sa ramana un om de stiinta. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universitatii Daciei Superioare din Cluj dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, care purta inainte de Marea Unire denumirea de Universitatea Franz Josef. Devine primul rector roman al Universitatii din Cluj si pune temelia Muzeului Limbii Romane (1919), primul institut romanesc de lingvistica. Va fi numit membru in delegatia Romaniei la Liga Natiunilor de la Geneva (1922 - 1925). Devine reprezentantul Romaniei la Institutul International de Cooperatie Intelectual de pe langa Societatea Natiunilor (1922) si membru in Comitetul International de Lingvistica incepand cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie romana la Universitatea din Cluj. A condus revistele Glasul Bucovinei din Cernauti (1918) si Cultura din Cluj (1924).
n ciuda faptului ca in 1919 refuzase un post de demnitar, preferand sa se dedice stiintei, odata cu aparitia Legiunii isi manifesta simpatia fata de aceasta miscare, ca multi alti intelectualii de marca ai epocii.
La invitatia liderilor Legiunii, devine membru al senatului legionar. In discursul lui Sextil Puscariu, la Deschiderea Universitatii Transilvane la Sibiu, al carei rector fusese numit, apare si urmatoarea expunere:
Cu dragostea, care e principiul de baza al Miscarii Legionare, apropiati-va de dascalii vostri ... V-o spune voua unul care, atunci cand a trecut prin Cluj sicriul lui Mota si Marin, n-a considerat ca atatia altii din generatia sa ca sacrificiul lor a fost un gest inutil de fanatism, ci a crezut in „Invierea prin moarte”. De aceea a spus cateva cuvinte de bun ramas, in numele Universitatii, celui ce ca presedinte al societatii „Petru Maior”, a fost un apostol al studentimii clujene. Cand spiritul de sacrificiu legionar si altruismul totalitar al lui Ionel Mota ii vor insufleti deopotriva pe profesorii si studentii acestei Universitati, atunci ... putem avea incredintarea deplina ca suntem folositori acestei tari, Regelui, care vegheaza cu iubire asupra ei, inteleptului Conducator al Statului si vrednicului conducator al Miscarii Legionare.
Imediat dupa lovitura de stat de la 23 august 1944 incep atacurile la adresa marelui om de cultura. Ziarul "Romania libera", aservit Partidului Muncitoresc si extrem de elogios la adresa trupelor sovietice ocupante, publica rubrica "Figuri de tradatori", semnata de obicei cu initiale, vizand profesori universitari si specialisti din diverse domenii. Executia in presa a celui care si-a dedicat viata cercetarii stiintifice si realizarii Dictionarului Limbii Romane (inceput de B. P. Hasdeu si terminat abia in 2010), a debutat prin publicarea urmatorului material:
Figuri de TRADATORI: SEXTIL PUSCARIU
Are circumstante atenuante: de mic copil a fost nemtit. Nascut la Bran, pe vechea frontiera, el a inclinat totusi in directia opusa noua. Studiile secundare si le-a facut la Viena, si pana astazi stie nemteste mai bine decat romaneste. S’a specializat totusi in istoria limbii romane. Desi obtuz la minte, a reusit sa devina profesor universitar. Odata cu inflorirea camasilor verzi, Sextil Puscariu, om de peste 60 de ani, se declara legionar, colaboreaza la „Buna Vestire” si devine membru al senatului legionar. A ramas de pomina telegrama lui catre parintele Mota, caruia ii scria ca-l invidiaza fiindca i-a murit baiatul pe frontul fascist spaniol. A fost astfel unul dintre inspiratorii ororilor si masacrelor legionare. Ca plata, amicul lui, Gamillscheg, il numeste director la Institutului roman din Berlin, fiind platit insa de guvernul roman. Evenimentele din Ianuarie 1941 il surprind la Berlin. Dupa zdrobire rebeliunii, el transforma Institutul din Berlin intr’un centru oficial de propaganda legionara, in legatura directa cu Horia Sima. Studentii nelegionari erau pur si simplu expulzati: – Cine nu e inscris in legiune nu are ce cauta la Universitar(!), le spunea de la obraz Puscariu. Un timp el a fost salariat oficial al guvernului nazist, care il intrebuinta ca un mijloc de presiune asupra lui Antonescu.
Astazi Puscariu se plimba liber pe strada si nimeni nu-l deranjeaza. Ce asteapta guvernul ca sa-l aresteze?
T. D.”
Dupa instaurarea fortata a regimului comunist in Romania, scrierile alesului lingvist, istoric literar si om de cultura cu o bogata formatie filosofica, Sextil Puscariu, au fost in mare parte puse la index, doar cateva lucrari facand exceptie. Fisele de la Dictionarul Tezaur al Limbii Romane, reprezentand munca de o viata a intelectualului clujean (aceasta lucrare fiind cel mai drag proiect al sau), aveau sa fie distruse in parte, fiind pierdute azi definitiv: ele au fost purificate ideologic chiar de un elev al sau, Dimitrie Macrea, care va deveni ulterior un important lingvist al epocii comuniste.
In ciuda amenintarii care batea la usa, lingvistul si patriotul roman Sextil Puscariu a refuzat sa-si salveze viata emigrand, cu toate ca i se oferise aceasta ocazie: familia regala il invitase sa faca parte din suita care urma sa primeasca aprobarea de a parasi tara impreuna cu Regele Mihai si cu Regina Elena, in ianuarie 1948. Dupa ce a fost anchetat in mai multe randuri de autoritatile comuniste, acuzat de aderenta la Garda de Fier, Sextil Puscariu moare inainte de a primi o sentinta, la varsta de 71 de ani, la 5 mai 1948, la Bran, fiind inmormantat la Brasov in data de 7 mai 1948.
Biografie:
Mircea Borcila, Sextil Puscariu – un mare precursor al lingvisticii integrale, in Artur Greive, Ion Talos, Ion Marii, Nicolae Mocanu (eds.), Intalniri intre filologi romani si germani. Actele colocviului de la Cluj-Napoca 24-26 mai 2002/ Deutsche und rumänische Philologen in der Begegnung. Akten des gleichnamigen Kolloquiums in Cluj-Napoca vom 24.-26. Mai 2002, Cluj-Napoca, Clusium, pp. 66-78.
 Deschiderea Universitatii Transilvane la Sibiu
 Momente din ultimii ani din viata profesorului Sextil Puscariu - „Romania libera”, nr. 50, miercuri 4 oct., 1944, p. 
 Alexandru Niculescu, Sextil Puscariu - un simbol al demnitatii transilvane, in "Dacoromania", 1998-1999, nr. 2, p. 188
Sextil Puscariu – presedintele Institutului roman din Berlin: un subiect tabu? 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sextil puscariu filolog lingvist istoric pedagog cronicar legiunii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1657 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013572 (s)