News Flash:

Lupta de la Ramet

27 Martie 2015
865 Vizualizari | 0 Comentarii
Lupta de la Ramet (judetul Alba) a avut loc pe data de 29 noiembrie 1784, intre taranii rasculati ai lui Horea, Closca si Crisan si armata imperiala austriaca. Scopul imperialilor era sa strapunga trecatorile ce duceau in centrul Muntilor Apuseni, controlat de rasculati, iar acestia, firesc, au incercat sa se apere. Lupta s-a incheiat cu victoria taranilor rasculati.

Lupta de la Rameti nu este un eveniment singular, ea face parte din suita de confruntari dintre taranii rasculati si armata imperiala trimisa sa inabuse rascoala romanilor din munti. Localitatea Ramet constituie o poarta de intrare in munti, iar stapanirea acesteia permite accesul spre inima Tarii Motilor, orasul Campeni, respectiv Abrud. Scopul armatei imperiale era dublu, atat deschiderea drumului spre centrul Apusenilor, cat si interzicerea accesului rasculatilor spre campie, spre Aiud si Alba Iulia. Un alt obiectiv propus de austrieci era provocarea de pierderi umane in randul rasculatilor, actiunea fiind una de represiune.

Vezi si Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan din Alba Iulia - FOTO

Efectivele armatei austriece erau conduse de vicecolonelul Schultz von Leichtenthal, care comanda o trupa alcatuita din 143 infanteristi din regimentul Gyulai (recrutat din Ardeal) si 68 husari secui din regimentele secuiesti de graniceri. Baza lor de plecare era satul Cricau. Ca sprijin urmau sa primeasca trupa locotenentului Probst, formata din 40 husari secui, care s-ar fi constituit si ca ariergarda.

Vezi si Misterul hartiilor aruncate in foc de Horea


Oastea taraneasca ce avea sa se opuna expeditiei austriece era formata din cca. 1000 oameni, sub conducerea lui Ioan Horea, care era insusi fiul initiatorului rascoalei, Horea. Ioan Horea, fiind in varsta de doar 19 ani la acea data, a fost ajutat de catre mai multi capitani tarani, numiti de Horea si de Closca, sa organizeze rezistenta. Cetele de tarani ce vor infrunta trupele imperiale proveneau din Campeni si din satele Bistra, Musca, Lupsa, Salciua, Baia de Aries, Mogos, Ponor si Ramet.

Trupa austriaca a lui Schultz a plecat din Cricau si a urmat drumul spre nord, trecand peste satele Tibru, Benic si Geoagiu de Sus, de unde au iesit in drumul ce duce la Ramet. De la Ramet austriecii au inaintat prin defileul ce duce spre Ponor, care este foarte ingust si era expus atacului taranilor care vegheau pe inaltimi si in locurile mai inguste ale trecerii. Vicecolonelul Schultz si-a dat seama de dificultatea in care isi pusese trupele in acest defileu ingust si a incercat sa duca tratative cu taranii, sperand sa ii pacaleasca, dupa cum mai facuse inainte cu putina vreme, in timpul armistitiului de la Tibru. Isi dadea seama ca desi detinea armament de foc mult mai bun, taranii ii erau numeric superior in proportie de 4 la 1.

Taranii nu se lasa pacaliti din nou si deschid lupta incepand sa traga cu putinul armament de foc pe care il aveau. Austriecii, vazandu-se amenintati si din fata si din flancuri, raspund cu foc. Rasculatii se apropie incetul cu incetul de trupele imperiale, iar lupta va dura, cu incrancenare, timp de patru ore. Schultz decide sa se retraga, dar in cursul acestei manevre soldatii sai se trezesc primiti cu focuri de arma din partea unei cete de tarani care in timpul luptei reusise sa se strecoare in spatele lor. Retragerea continua, soldatii fiind mereu hartuiti de tarani, ajungandu-se in unele situatii chiar la lupta corp-la-corp.

O alta trupa de tarani se deplasase deja de mai multa vreme in spatele austriecilor si a taiat padurea in spatele imperialilor, spre a opri retragerea acestora spre Zlatna. Ajunsi la locul unde padurea era taiata, Schultz a fost nevoit sa se retraga pe alta cale decat cea planificata, deoarece zona era de netrecut.

Taranii rasculati nu au avut posibilitatea de a urmari trupa austriaca, astfel ca aceasta reuseste in final sa se retraga la Aiud. Locotenentul Probst, care urma sa sprijine trupa lui Schultz, nu a reusit sa faca jonctiunea cu acesta din urma si a ajuns la locul luptei abia a doua zi.

Pierderile in aceasta lupta au fost de un mort si 15 raniti de partea austriecilor si 17 morti si trei prizonieri de partea taranilor. Numarul ranitilor si a altor morti din randurile taranilor nu se cunosc, primele cifre fiind extrase unilateral din raportul vicecolonelului Schultz, ca fiind unicele pastrate si cunoscute.

Lupta de la Ramet a fost castigata de catre taranii rasculati, desi acestia se confruntau cu militari de profesie si erau foarte slab dotati cu arme de foc. Dupa lupta oastea taraneasca s-a retras la Abrud.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

taranii rasculati horea closca crisan armata imperiala tarii motilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2195 (s) | 34 queries | Mysql time :0.065068 (s)