News Flash:

„Mai, malagambistule”. O expresie cu o poveste fascinanta. El a fost Malagamba, genialul muzician arestat pentru ca era prea elegant!

26 Februarie 2016
973 Vizualizari | 0 Comentarii
Serghei Malagamba
A fost ceea ce specialstii numesc astazi „trendsetter”, adica omul care nu se imbraca neaparat la moda, ci care adauga originalitate tinutelor si impune un nou stil.

Sergiu Malagamba vazuse lumina zilei in agitatii ani de inceput ai secolului trecut, la Chisinau. Se tragea dintr-un neam cu posibilitati, armean la origini, iar dupa ce facuse scoala serioasa la Conservatorul Unirea din orasul sau natal si cateva incercari artistice in Moldova, Serghei venea la Bucuresti pentru a deveni celebru.

CUCERIREA BUCURESTILOR


Talentul sau urias - in opinia multor muzicieni a fost cel mai mare baterist roman al tuturor timpurilor - era dublat de o atitudine totalmente atipica pentru tinerii ascultatori si foarte conservatori ai acelor vremuri.Muzica il facea sa vada altfel lucrurile. Regulile, inclusiv cele vestimentare, nu erau pentru unul ca el si usor - usor a reusit sa treaca peste barierele impuse de protipendada Capitalei si sa traiasca asa cum isi dorea.

Vezi si Moda interbelica

Profesional era unul dintre cei mai buni din piata. Vestimentar era un avangardist. Sfida sabloanele. Astazi s-ar fi spus despre el ca este metrosexual, insa grija pe care si-o purta nu era singura calitate. Stilul sau futurist ii „corupea” pe tinerii Bucurestilor intr-o maniera enervanta pentru cei care faceau legea prin oras. Conducea o orchestra, iar baietii din trupa isi urmau liderul cu sfintenie. Se imbracau la fel, se comporau la fel, se tundeau la fel si cantau dupa aceeasi partitura. Devenisera malagambisti.

Cercurile in care Serghei Malagamba se invartea erau dintre cele mai alese. Toti baietii de bani gata si toate damele frumoase si parfumate se aflau in preajma omului venit parca din alta lume. Muzica lui cucerea, iar hainele pe care le purta erau copiate pana la cel mai mic amanunt de cei cu posibilitati.

APRECIAT DE COMUNISTI

Venirea la putere a comunistilor nu scoate din peisaj. Este cooptat in diverse proiecte, sustine multe concerte alaturi de artisti celebri, devine profesor pentru cei care incearca sa descopere tainele percutiei si cariera sa cunoaste o ascensiune importanta, evident in limitele impuse de regim.

Vezi si Cum isi imaginau designerii anilor '30 ca va arata moda in secolul XXI - FOTO

Pe 15 aprilie 1978, Serghei Malagamba se stinge la Bucuresti, insa ramane in memoria generala drept omul care a dat numele unui cuvant, unui curent, unui stil, iar cea mai frumoasa descriere a celui care a fost idolul Bucurestilor de-altadata a facut-o regretatul Temistocle Popa, in volumul „Trecea fanfara militara”: „Malagamba avea, pe langa faima unui stralucit muzicant, si o infatisare deosebita, cu trupul sau subtirel, nervos, cu chipul smolit si mustacioara à la d’Artagnan… Magazinele bucurestene se si apucasera sa-i lanseze moda: guler à la Malagamba, croiala à la Malagamba, pantofi à la Malagamba (ingusti si cu tocuri inalte), sacouri à la Malagamba, cu revere mici… Scolile de dans incepusera si ele sa-si faca reclama cu anuntul: «Predam dansul Malagamba!». Iata-ne pe noi, cei de la malul Dambovitei, castigandu-ne o celebritate pe care altii n-au avut-o. Fiindca n-a existat niciodata un «dans Ginger Rogers», nici macar un «dans Fred Astaire». Insa «dansul Malagamba» a fost si s-a dansat cu frenezie.”

SERGIU MALAGAMBA


Cunoscut si sub numele Serghei Malagamba (n. 6 februarie 1913, Chisinau - d. 15 aprilie 1978, Bucuresti) a fost un compozitor, aranjor muzical, dirijor si baterist roman.

Malagamba a debutat ca baterist in anul 1937, participand in diferite formatii de muzica de dans. In 1940 a dirijat primul sau concert de muzica usoara. Inainte de a se consacra compozitiei si baghetei dirijorale, a fost considerat cel mai bun baterist din Romania, faima lui depasind hotarele. Exista pareri care sustin ca Malagamba ar fi fost printre pionierii jazz-ului romanesc.

Popularitatea artistului, dar si numele neobisnuit (de origine italiana) si rezonant au determinat, intre altele, preluarea lui intr-o poezioara scandata din folclorul copiilor (mai ales de la oras):

„Sergiu Malagamba Noaptea stinge lampa.”

Un dans denumit tot „Malagamba” a fost localizat in satul Cizer (judetul Salaj). Nu se poate decat presupune o legatura cu dansul inventat la Bucuresti despre care aminteste compozitorul Temistocle Popa; singura marturie este cea a numelui, suficient de „exotic” pentru spatiul romanesc, mai ales in mediul rural. Dansul din Cizer se juca la nunti in deceniile 1950 si 1960, astfel: 20-30 de femei formau un cerc mare, bateau tactul din palme si sareau pe rand, strigand:

„Malagamba cand juca, Pita n-o sti framanta;
Da-n cuptor cum ó-a pune,
De n-o a lega c-o funie?
Da' di-acolo cum o-à scoate –
Cu-n carut cu patru roate.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

trendsetter moda originalitate stil sergiu malagamba chisinau futurist
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1971 (s) | 34 queries | Mysql time :0.056766 (s)