News Flash:

Manastirea Putna - Cel mai important centru cultural in secolele XV-XVI, din Moldova

10 Iunie 2013
2266 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Manastirea Putna a avut o componenta deosebit de importanta in imbogatirea culturii si spiritualitatii moldovenesti, inca dinaintea sfintirii sale din 3 septembrie 1470 dar mai ales in deceniile care au urmat.
Pe de o parte pentru ca in momentul in care au inceput lucrarile la ridicarea manastirii au fost adusi de la Manastirea Neamt insusi staretul Ioasaf care a coordonat lucrarile constructiei, mesteri caligrafi care au scris mineiele si evangheliarul manastirii precum si miniaturisti, artisti priceputi in prelucrarea firului de aur si care au imbogatit cartile realizate de caligrafi. (Mineiele sunt carti bisericesti in care sunt cuprinse, ordonate dupa luni si dupa zile, slujbele religioase; iar evangheliarul este cartea ce cuprinde cele patru evanghelii)
De asemenea au fost adusi la Putna calugari pentru asigurarea traiului celor ce participau la constructia manastirii. Prezenta acestora a insemnat desfasurarea unei vieti religioase normale inca din timpul constructiei, fiind amenajate chilii si chiar o manastire din lemn. Dupa trei ani de munca (1466-1469) cladirea manastirii a fost terminata dar numai dupa respingerea tatarilor din anii 1469-1470 a putut fi sfintita, in ziua de 3 septembrie 1470.
Daca initial Manastirea Putna era destinata sa serveasca drept necropola pentru familia domnitorului Stefan cel Mare, in timp functiunile ei s-au extins, chiar insusi Stefan gasindu-si linistea la aceasta manastire unde poposea adesea, fiindu-i construita o casa domneasca, de asemenea fortificatii care sa o protejeze impotriva invadatorilor si hotilor de ocazie ce ar fi putut atenta la comorile dinauntru, donate manastirii de catre Stefan cel Mare sau create in interior.
In incinta manastirii au fost amenajate ateliere in care artisti populari priceputi la broderie lucrau vesminte folosind matasuri scumpe, fir de aur si de argint precum si pietre pretioase; atelierul in care erau scrise cartile ajunsese cunoscut in toata Europa rasariteana, invatatii scriind pe hartie filigranata si pe foi de pergament importate din tarile din centrul Europei. Olarii realizau in atelierele lor de la Putna ceramica, de asemenea mesteri talentati in prelucrarea metalului creau obiecte de arta din aur si argint. Iar pictori adunati la Putna realizau icoane pe lemn si sticla, scrie stiati.ca.
Nu in ultimul rand Manastirea Putna asigura cazare si adapost pentru ucenici ai acestor mestesuguri, de la broderie la pictura, de la realizarea manuscriselor la cele ale miniaturilor, decoratiuni in lemn si metal, mesterii avand si roluri de dascali pentru cei ce urmareau sa-si faca o viata din crearea de obiecte de cult cu valoare artistica. Scoala de la Putna a fost dusa la un nivel si mai inalt, pe langa atelierele mestesugaresti functionand si o scoala propriu-zisa in care se invata cititul si scrisul in greaca si in slavona, retorica, logica, muzica bisericeasca si chiar astronomia, toate acestea inca din timpul lui Stefan cel Mare si pentru mult timp dupa disparitia sa la 2 iulie 1504. Contemporanii vremii considerau Manastirea Putna un adevarat centru cultural si educational de rangul unei scoli medii, fiind singura din regiunea balcanica, exceptand Scoala patriarhala de la Constantinopol.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

manastirea putna imbogatirea culturii moldovenesti manastirea neamt
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1803 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019334 (s)