News Flash:

Manastirea Putna si legenda ce o inconjoara

31 Mai 2013
1472 Vizualizari | 0 Comentarii
Potrivit legendei in chilie traia un calugar ce se numea Daniil Sihastru. Ii zicea lumea sihastru, pentru traiul sau singur. Acesta a fost coborat din cer de Dumnezeu pentru a face bine oamenilor rataciti prin pustietatea aceasta. El nu manca aproape nimica.
Intr-o seara veni peste dealul acesta, pe apa Viteului, Stefan si cu un argat de-al sau. El a fost dovedit de dusmani si cata loc de odihna. Si s-a asezat sa se odihneasca pe piatra aceea mare. Cum sta el asa, iaca vede o lumina in fereastra la sahastru, caci atunci el isi facea rugaciunea sa de seara. Indata ei merg catre chilie, caci erau tare flamanzi, scrie legendeinlume.blogspot.ro
Ajunsi acolo, Stefan bate in usa.
– Cine-i acolo? intreaba Daniil.
– Om bun, raspunde Stefan.
– Daca e om bun, sa intre!
Ei intrara inauntru.
– Ce ai patit, de-ai venit si pe la mine?
Nacajit si amarat cum era, nu zise nimic.
– Eu stiu ce-i cu tine. De ma asculti ce ti-oi spune eu, sa stii ca dovedesti paganatatea. Altminteri e rau!
– Jur pe feciorul meu ca ti-oi asculta toate poruncile!
– Atunci, pune urechea la piciorul meu cel stang! Ce auzi?
– Ce s-aud? Numai plansete si jaluiri.
– Bine zici! Acestea, Stefane, sa stii ca-s jaluirile tarii! Pune acum urechea la piciorul meu drept! Amu ce auzi?
– Amu aud cantece frumoase.
– Bine zici! Pune gand ca de unde ai auzit acele cantece, faci o manastire!
– Dar unde canta? intreba Stefan.
– Stii unde, Stefane!? Iaca, acolo, acel deal, suie maine dis-de-dimineata pe el si trage cu arcul iar unde o sa gasesti sageata infipta, sa stii ca de acolo s-aude cantand!
– Dar amu, parinte, te rog sa ne dai un pic de mancare, ca tare flamanzi suntem!
– Bine, dar eu, Stefane, nu mananc nimic. De unde sa-ti pot da ceva?
– Cauta, parinte, ca nu ne mai putem tine pe picioare de flamanzi!
Cauta Daniil in toate partile, in urma gasi un pic de prescure din care dadu si lui Stefan o bucatica, si argatului, si-i mai ramase si lui un pic; ca era blagoslovita prescurea ce le-o daduse.
Dupa ce au terminat ei ospatul, s-au culcat amandoi in chilie, iar sahastrul a ramas afara ca sa-i pazeasca. Cand rasari soarele, Daniil batu la usa:
– Scoala, Stefane, si du-te!
Ei se sculara pe-ndata si se suira sus pe deal. Scoate Stefan arcul si trage, dar sageata s-a implantat hat, in padure. Pe-ndata, ei mersera in cautarea locului unde s-a implantat. Dupa lunga cautare, ei o gasesc implantata intr-un paltin batran. Dar cu cine sa zideasca el manastirea, cand ei erau numai doi! Atunci, se duce Stefan, noaptea, la Volovat si ia biserica de acolo si pana-n ziua o aduce aici. Tot pana-n ziua o si propteste. Insa nici nu o propteste bine, cand iata vede venind pe turci. Ei l-au vazut pe Stefan cand a adus biserica iar acum au venit sa-l prinda. Stefan, vazand aceasta, intra in biserica si se ruga lui Dumnezeu ca sa-l scape.
Ascultandu-i ruga, dadu o ceata grea de nu vedeai la un pas. Amu, turcii se zapacisera si incepusera a se omori intre ei. Se batura ei asa pana-la amiaz, ca nu mai ramasera de ei decat doi ofiteri care, de frica sa nu fie ucisi de Stefan, o luara la fuga. Pierind cu totii, cerul incepuse sa se lumineze. Stefan, bucuros, merse la Suceava si aduse mesteri ca sa zideasca o manastire mandra. Au fost adusi si din Tara Romaneasca multi robi ca sa locuiasca pe aici. Din unul din aceia ma trag si eu. Aceasta poveste mi-au spus-o si mie batranii si-o spun si eu urmasilor mei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

legendei calugar daniil sihastru singur coborat dumnezeu apa viteului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1508 (s) | 23 queries | Mysql time :0.010430 (s)