News Flash:

Mania zeilor sumerieni

19 Noiembrie 2013
1765 Vizualizari | 0 Comentarii
Sumerul, una din primele mari civilizatii ale lumii, cu orasele sale prospere, patronate de puternici zei inruditi intre ei, a disparut dintr-o data. Oamenii au murit de o moarte cumplita, animalele au pierit, apa a fost otravita, solul a devenit neroditor. Ce anume a provocat un asemenea sfarsit brusc? Raspunsul se afla in legendele sumeriene, cele mai vechi documente scrise din lume: mania zeilor si armele lor de distrugere in masa.
"Miturile din Kur" amintesc despre un prim razboi dintre zeii tineri si zeita primordiala Tiamat, mama unor progenituri monstruoase, potrivit formula-as.ro.
Intr-una din versiuni, Ninurta, unul din zeii tineri, infrunta un imens dragon zburator, fiu al lui Tiamat, ce salasluia in Kur. Aflat la bordul unui vehicul zburator, Ninurta asculta sfaturile armei sale "personificate", Sarur, care il ghideaza in urmarirea inamicului si-i spune ce sa faca pentru a-l distruge. Doborarea dragonului are efectele unei bombe atomice: apa a fost otravita, solul nu mai rodea nimic. "Micile rauri erau pline de mizerie, campurile din imprejurimi se uscau, nici o graunta nu crestea". Ca sa reduca efectele nocive, Ninurta "a asezat deasupra lesului dragonului un maldar de stanci si a construit canale ca sa aduca apa din raurile curate, pentru a purifica tinutul Kur". Intr-o alta versiune, Innana, verisoara lui Ninurta, o ameninta pe Tiamat cu o arma de distrugere in masa, care "incendiaza padurile si seaca apele in albiile lor, iar razele incandescente vor impiedica tinutul sa mai rodeasca vreodata".
In Sumer, zeii din prima generatie isi construisera gradina E.din ("Casa Divina"), locul unde erau tinute semintele tuturor plantelor comestibile si animalele aduse din ceruri, ca sa-i hraneasca, dupa cum glasuieste epopeea "Atra-Hasis". E.din era un paradis atat pentru zei, cat si pentru "odraslele lor muritoare", oameni nascuti din plamada zeiasca si lut terestru, purtati in pantece de zeite-nascatoare. Si totusi, in acest sanctuar divin, s-a cuibarit si samanta discordiei, care a dus la distrugerea Sumerului. Suparati, marii zei au hotarat sa-l rada de pe suprafata pamantului.
Pentru a intelege parametrii distrugerii, mentionam ca Ur era un oras cu 65.000 de locuitori, cu case de doua etaje, cu cate 14 camere. Si nu numai Ur a fost distrus. S-au gasit alte cinci lamentatii ale regilor din alte orase sumeriene, care incercau sa imbuneze zeii supremi. Numai ca acestia refuza. Marturia finalului depaseste cu mult imaginile apocaliptice din filmele lui Spielberg. Iata marturia unei supravietuitoare, Ningal, ea insusi de origine divina: "N-am mai putut pleca si ziua fatalitatii m-a prins aici. Urgia, ca un potop, s-a abatut asupra mea si a orasului. Eu, care pot zbura ca o pasare, n-am mai putut parasi orasul, care a fost distrus. Desi am strigat din toate puterile: "Intoarceti furtuna, indreptati-o spre desert!". Furtuna nu a fost abatuta. Vanturi dezastruoase au inceput sa bata, marii zei au coborat uraganul din ceruri. Cu zgomot asurzitor se spargeau fortificatiile, se zdrobeau corabiile, totul era ghidat din cer. Flacarile aprindeau totul si vantul le ducea cu repeziciune, iar caldura ardea pamantul. Urul a fost acoperit de cenusa ca de o haina alba de lana. Chiar in clipa cand furtuna iscata a lovit orasul, acesta a devenit o ruina, iar ziua a devenit noapte. Cadavrele oamenilor zac pretutindeni printre zidurile cazute, pe strazi, la marile porti, pe campurile deschise, unde altadata se adunau sa danseze si sa se bucure de viata. Acum zac secatuite de sange, care se scurge umpland crapaturile pamantului ca metalul ce umple formele. Lesurile se topesc ca untul uitat in soare".
O arma teribila a curmat istoria glorioasa a Sumerului! Locul unde a fost prosperul oras Ur nu a fost repopulat multa vreme, dupa cum atesta descoperirile arheologice.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sumerul civilizatii legendele sumeriene zeilor miturile kur
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1702 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018280 (s)