News Flash:

Marea iubire a lui Octavian Goga

27 Februarie 2014
2179 Vizualizari | 0 Comentarii
Privighetoarea lui Hitler”, “Eminenta cenusie”, “Marea Doamna a dictaturii antonesciene”, “galagioasa ilustra”, “Muza lui Antonescu” si “un Rasputin à tout faire”, astfel a fost caracterizata a doua sotie a poetului Octavian Goga, despre care se spune ca a fost marea sa iubire. 
Cei care au descris-o pe Veturia Goga, o personalitate controversata despre care s-a scris mult, sunt Mircea Goga, stranepotul poetului Octavian Goga, George Marcu (coordonatorul “Dictionarul personalitatilor feminine din Romania”) si Constantin Argentoianu, om politic roman si fost prim-ministru in perioada 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939. 
Stranepotul lui Goga este nascut la Bistrita si are un CV impresionant - scriitor, filolog, istoric literar, traducator, profesor de Limba, Civilizatie si Cultura Romana la Sorbona. Acesta a publicat, in 2007, o carte numita “Privighetoarea lui Hitler”, in care spunea cine a fost, in opinia sa, Veturia Goga, a doua sotie a unchiului sau. Ii creioneaza un portret - al unei femei fara scrupule, avida de putere si faima pentru care, zic unii, si-ar fi otravit sotul si tradat tara. 

Vezi si Eugenia Marinescu, fiica de suflet a Veturiei si a lui Octavian Goga 
In “Dictionarul personalitatilor feminine din Romania”, Veturia Goga este descrisa astfel: 
“Metamorfozata in "Privighetoarea lui Carol II", Eminenta cenusie, egeria si Marea Doamna a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, catre care "si-a ciripit" propriul sot, pe Octavian Goga, dar si pe Carol II, pe Maresal (n.r. Ion Antonescu), ca, de altfel, pe toti cei din insusi staff-ul celui de-al III-lea Reich si i-a condus cu sarg la pierzanie. 
A traversat "ciuma bruna" (fascismul), "ciuma rosie" (comunismul) si cinci dictaturi (hitlerista, carlista, antonesciana, stalinista si romano-securisto-comunista) "sans s'y laisser les plumes", a tradat doi soti si o tara, iar, apoi, pe rand, puterile straine, in a caror solda s-a aflat, Germania si Anglia, si cu siguranta ar fi tradat-o si pe cea de-a treia, Uniunea Sovietica, al carei agent devenise dupa 1944, daca ar fi venit inainte de 1979 americanii”. 

Vezi si 
Muntii nostri de Octavian Goga
700 de pagini despre un trecut tumultos 
Mircea Goga povestea, intr-un interviu acordat, in 2008, “Suplimentului de Cultura” ca a scris cartea dintr-uun sentiment de datorie familiala fata de Octavian Goga si al “necesitatii savarsirii unui act de justitie fata de poporul roman. (…) Am scris cartea mai ales dintr-un profund sentiment justitiar: romanii trebuie sa inceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele savarsite de vaduva lui. 
Nimic nu e acuza sau atac la adresa Veturiei Goga, ci pur si simplu marturia mea, relatia mea cu misterul ei, intr-o incercare de restabilire a adevarului, a normalitatii. N-am facut decat sa reconstitui puzzle-ul "Veturia Goga" din cioburile azvarlite in ochii martorilor existentei ei. Sfant ramane faptul ca in trairea fiecaruia dintre marturisitori ea a fost asa cum se vede in carte”. 
Povestea de dragoste dintre Octavian Goga si Veturia Goga s-a infiripat cand ambii aveau 40 de ani si cand ambii erau casatoriti - poetul cu Hortensia Cosma, iar Veturia, cantareata de opera cu Lazar Triteanu. 
“Pietro Mascagni, Siegfried Wagner, George Enescu, Tiberiu Brediceanu s.a. i-au asternut pe frunte laurii gloriei muzicale. Capetele incoronate ale Europei, marii barbati de stat ai lumii s-au inclinat in fata ei, iar usile palatelor, castelelor si ale Consiliilor de Stat s-au deschis larg la intrarile-i triumfale. A intalnit, cunoscut si s-a imprietenit cu cele mai mari spirite ale secolului XX. Ar fi putut sa urce in lumina, dar a preferat sa unelteasca in umbra. 
(…) Pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la inceputul secolului trecut, recrutata in 1914 ca agent secret al Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de umbra a nazismului 
(…) o femeie cerebrala (…) „o femeie de o salbatica vitalitate, care si-a conspirat destinul anume pentru a culege laurii puterii”, spune Mircea Goga, in interviu, potrivit adevarul.ro.
Fiica de preot, cantareata de opera 
Veturia Goga (n. 30 mai 1883, Sebes, judetul Alba - d. 19 iulie 1979, Ciucea, judetul Cluj) a fost fiica preotului Zevedei Muresan. A avut o educatie aleasa, in particular sau la pensionul sasesc din Sibiu. A cantat in germana, franceza, romana si maghiara si a calatorit in capitale europene precum Paris, Berlin, Viena, Budapesta sau Roma. 
A luat parte la manifestarile A.S.T.R.A. din Sibiu si la cele de la Bucuresti, organizate in cinstea implinirii a 40 de ani de domnie a lui Carol I, in 1906. 
Trei ani mai tarziu, Carol I ii acorda Medalia „Bene Merenti” pentru realizarile in cultura muzicala romaneasca. In 1910 canta la Oradea in opereta Seherezada, de Tiberiu Brediceanu, care a fost un succes, iar in 1912 sustine mai multe concerte la Ateneul Roman, acompaniata fiind de George Enescu sau Cella Delavrancea care o considera „o distinsa interpreta a muzicii lui Wagner si … o artista scanteietoare de temperament”. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

privighetoarea hitler eminenta cenusie marea doamna muza antonescu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1639 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019907 (s)