News Flash:

Marea Schisma - scurt istoric

2 Februarie 2014
7460 Vizualizari | 0 Comentarii
Marea Schisma din 1054 este un eveniment ce a impartit crestinismul in doua mari ramuri, vestica (catolica) si estica (ortodoxa). Anul in care s-a petrecut este 1054, desi tensiunile datau de multa vreme intre crestinatatea latina si cea greaca. Principalele cauze au fost dispute asupra autoritatii papale si inserarii clauzei Filioque in Crezul de la Niceea, desi au existat si cauze minore, cum ar fi dispute legate de jurisdictia asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice.

Vezi si Doctrine religioase si politice - SINTOISMUL 
Inca de la inceputuri, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiti patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei si episcopul Antiohiei. Lor li s-au alaturat episcopul Constantinopolului si episcopul Ierusalimului, confirmati in cadrul Conciliului din Calcedon din 451 (vezi Pentarhia). Patriarhii erau superiori celorlalti episcopi ai bisericii. In timp ce Constantinopolul se baza in solicitarea unei pozitii mai inalte pe argumentul ca era "Noua Roma", patriarhul Romei considera ca el, ca succesor al Sfantului Petru, primul dintre apostoli, trebuia sa aiba intaietate.
Dezbinarea Imperiului Roman a contribuit si ea la dezbinarea din sanul Bisericii. Teodosie cel Mare, care a murit in 395, a fost ultimul imparat care a domnit peste un Imperiu Roman unit; dupa moartea sa, teritoriul a fost impartit in doua jumatati, estica si vestica, fiecare avand propriul imparat. La sfarsitul secolului al V-lea, Imperiul Roman de Apus se dezintegrase sub presiunea triburilor germanice, in timp ce Imperiul Roman de Rasarit (bizantin) se bucura de o relativa stabilitate. Astfel, unitatea politica a Imperiului Roman a fost prima care a cedat.
Papa Leon al IX-lea (1049-1054) si Patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie (1043-1058) au desavarsit ruptura definitiva dintre cele doua biserici in anul 1054, in urma unor dezacorduri ireconciliabile (lupta pentru suprematie in lumea crestina, divergente teologice etc.). Aceasta ruptura a ramas cunoscuta in istorie sub numele de Marea Schisma.
Astfel, au aparut doua biserici distincte, una occidental-latina (Biserica Catolica) condusa de Papa si una oriental-greceasca (Biserica Ortodoxa) condusa de Patriarhul Constantinopolului. Din aceasta perioada este initiata o adevarata competitie intre cele doua Biserici. Fiecare dintre ele va incerca sa-si extinda aria de influenta si sa mareasca numarul credinciosilor aflati sub ascultarea sa.
De asemenea, Patriarhul Constantinopolului este si in prezent considerat de catre bisericile ortodoxe drept sef onorific, simbolic, al ortodoxiei. Este binecunoscuta pozitia de „Primul dintre egali” pe care o are fata de celelalte biserici autocefale aflate in deplina comuniune liturgica.
Tensiunile dintre est si vest au avut mai multe cauze:
Leon al III-lea Isauricul a interzis venerarea icoanelor in secolul al VIII-lea. Aceasta abordare a primit numele de iconoclasm, si a provocat tensiuni puternice in Imperiul Bizantin, fiind respinsa complet de papi;

Vezi si Godfrey de Bouillon - cel mai crud criminal al primei cruciade 
Inserarea in Apus a Clauzei Filioque in Crezul de la Niceea;
Dispute in Balcani, Italia de sud si Sicilia, asupra cui avea jurisdictie in acele zone (biserica apuseana sau cea rasariteana);
Titlul Patriarhului Constantinopolului de patriarh ecumenic, inteles la Roma ca patriarh universal, si deci disputat;
Dispute asupra faptului ca patriarhul Romei, papa, ar trebui sa aiba o mai mare autoritate decat ceilalti patriarhi;
Conceptul cezaropapismului, o concentrare a puterii religioase si politice in mainile aceleiasi persoane;
Dupa ascensiunea islamului, slabirea relativa a influentei patriarhilor Antiohiei, Ierusalimului si Alexandriei a dus la polarizarea politicii interne a Bisericii intre Roma si Constantinopol;
Anumite practici liturgice din Occident care erau considerate inovatii nedorite in Orient, de exemplu folosirea painii nedospite pentru euharistie;
Celibatul intre preotii din Occident, obligatoriu, fata de cel din Orient, unde oamenii casatoriti aveau totusi acces la functii bisericesti;
Practica in Rasarit a Isihasmului , rugaciunea sincronizata cu ritmul respiratoriu;
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

marea schisma crestinismul catolica ortodoxa biserica noua roma cauze
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1602 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013993 (s)