News Flash:

Marele istoric iesean Alexandru D. Xenopol

24 Mai 2013
2667 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Dimitrie Xenopol nascut la 24 martie 1847 la Iasi, a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog si scriitor roman. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor, filozof al istoriei de talie mondiala, fiind considerat cel mai mare istoric roman, dupa Nicolae Iorga.
Dupa absolvirea liceului in orasul natal, si-a completat studiile universitare de filosofie, drept si istorie (1867 - 1871), culminand cu obtinerea doctoratului in drept la Berlin si a celui in filosofie la Giessen, in acelasi an, 1871. In ambele sale lucrari de sustinere a disertatiei de doctor, Alexandru Xenopol se arata a fi un adept al modelelor de drept, filozofice si istorice propuse de savantii germani.
Reintors in tara, Alexandru D. Xenopol a intrat in magistratura, fiind, in 1872, prim-procuror al Tribunalului din Iasi. In 1878, obtine, prin concurs, Catedra de istorie a romanilor la Universitatea din Iasi, urmand ca din 1883 sa renunte la magistratura integrandu-se total, avand preocupari intelectuale multiple, ca profesor, cercetator, editor, istoric, in viata Universitatii din Iasi.
In anul 1891 obtine, tot prin concurs, si Catedra de istorie universala, la aceeasi Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forta, capabili de a sustine multiple cariere intelectuale.
In calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales in 1893 membru titular al Academiei Romane. Intre 1898 - 1901 devine rector al Universitatii din Iasi.
Intre anii 1894 - 1903 si, respectiv 1906 - 1908, a editat revista „Arhiva”, care aparea la Iasi.
Ca om de stiinta, cu deosebire pentru meritele sale exceptionale in domeniul istoriei, incepand cu anul 1900, Xenopol a devenit membru de onoare al Societatii de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit acelasi titlu de la Societatea Academica din Cernauti, in 1901, a fost ales membru al Institutului International de Sociologie (1903) si, respectiv, membru titular al Academiei de Stiinte Morale si Politice din Paris (1914) si vicepresedinte al Societatii de Sociologie din Paris (1916).
S-a aflat intotdeauna intr-un fertil dialog cu invatatii renumiti ai Europei, prin intermediul forurilor stiinfifice istorice, care i-au acordat adeseori premii de excelenta, alaturi de Academia Romana.
A murit la 27 februarie 1920 in Bucuresti, unde se mutase din anul 1915.
Alexandru D. Xenopol a avut meritul absolut unic de a scrie prima sinteza sau istorie completa a poporului roman, Istoria romanilor din Dacia Traiana, si de a o face larg cunoscuta intregii lumi, deziderat formulat anterior cu extrema claritate atat de Mihail Kogalniceanu cat si de Nicolae Balcescu, inca de pe vremea cand aceste idei erau parte esentiala a programului viitoarei revolutii de la 1848.
In plan educational, ca profesor universitar, si ca titular simultan al catedrei de istorie a romanilor, respectiv al celei de istorie universala, Alexandru Xenopol a contribuit la educarea si modelarea a multor generatii de profesori de istorie si istorici romani.
Simultan cu obligatiile didactice a desfasurat si o sustinuta si bogata activitate stiintifica, atat ca autor, publicand numeroase lucrari si studii in presa stiintifica a vremii, cat si ca editor, redactor si director al Revistei "Arhiva", aparuta la Iasi.
Xenopol a fost unul din cei mai aprigi sustinatori ai inlaturarii inapoierii economice si culturale a Romaniei, militand pentru continuarea dezvoltarii invatamantului la toate nivelele, inceputa atat de dinamic in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866).
De asemenea, in toate studiile sale economice, Alexandru D. Xenopol preconiza crearea unei puternice si diversificate industrii nationale, inceputa, de asemenea in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Ambele directii, invatamantul si industria, le vedea ca facand parte din drumul spre realizarea unei independente nu doar politice, ci si a uneia economice. 
Ca atare, marele istoric Alexandru D. Xenopol opunea conceptiilor liber schimbiste oficiale conceptia protectionismului economic intern menit sa asigure crearea unei industrii romanesti puternice care sa permita, la randul ei, dezvoltarea celorlalte compartimente ale economiei nationale: comertul, finantele, agricultura, etc.
Pe plan international, remarcabilul om de cultura roman a adus contributii dintre cele mai importante la filosofia istoriei, asa dupa cum o dovedeste lista de lucrari publicate atat in limba franceza cat si in limba germana si limba italiana, limbi pe care le stapanea la nivelul unui vorbitor nativ elevat.
Prin intreaga sa activitate creatoare ca autor, eseist, filosof al istoriei, istoric, pedagog, sociolog si scriitor, Alexandru D. Xenopol a evidentiat cu pregnanta rolul sau cel mai meritoriu in cultura romana, prin faptul ca a fost primul intelectual roman de orientare universala care, utilizand principii metodologice moderne, a scos istoria din tiparele sale traditionale si traditionaliste, impletind-o strans intr-o documentatie ampla, intr-o viziune critica de ansamblu care sa prezinte realist multitudinea formelor de manifestare a vietii sociale a oamenilor - economica, sociala, politica, culturala, ideologica etc.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

24 martie iasi academician istoric filosof economist pedagog sociolog
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1863 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020241 (s)