News Flash:

Martirii din Sfatul Tarii

30 Septembrie 2013
1124 Vizualizari | 0 Comentarii
Unul dintre cele mai importante momente din istoria Romaniei s-a petrecut acum 95 de ani, cand liderii basarabeni, intruniti in Sfatul Tarii, au decis, la 27 martie, sa se uneasca cu Romania. Decizia lor a fost una de o importanta extraordinara. La acea vreme, Romania era un stat infrant de Puterile Centrale, nevoit sa negocieze o pace separata, dupa colapsul suferit de Rusia. Capitala tarii, Bucuresti, era ocupata de trupele germane si austro-ungare, la fel ca si Oltenia, Muntenia si Dobrogea. Sub controlul autoritatilor romane, refugiate la Iasi in frunte cu Regele Ferdinand I cel Loial si cu Regina Maria, mai ramasese doar Moldova. Armata romana, victorioasa in luptele din anul 1917, ramasese izolata, in conditiile in care Rusia fusese cuprinsa de anarhia bolsevica. Mai mult, tratatul de pace separata, negociat de Guvernul roman cu Puterile Centrale, prevedea cedarea unor parti importante din teritoriul tarii in favoarea Bulgariei si a Austro-Ungariei.
In acest context, decizia fruntasilor basarabeni de a se uni cu Romania a capatat semnificatia unui act extraordinar, care oferea ocazia unei excelente restabiliri a moralului romanilor, dar si resursele furnizate de aceasta regiune romaneasca. Mai mult, unii dintre militarii basarabeni, care servisera in armata tarista, erau soldati capabili, obisnuiti cu greutatile frontului, care au putut furniza armatei regale romane cadre valoroase. Insa actul de curaj al membrilor Sfatului Tarii nu a ramas nerasplatit de Regele Ferdinand I si de romani. Multi dintre ei au ocupat demnitati extrem de importante in Romania interbelica. Iar tocmai acest lucru a atras ura bolsevicilor, scrie romanialibera.ro.
Astfel ca, in anul 1940, dupa ce URSS a reocupat Basarabia, 14 dintre membrii Sfatului Tarii, care ramasesera in casele lor, au fost arestati de catre bolsevici. Doar unul a scapat cu viata. Este vorba de generalul Ion Codreanu, care a ajuns in Romania in anul 1941, ca urmare a unui schimb de prizonieri. In schimbul sau, autoritatile romane au cedat-o pe sinistra Ana Pauker, spion sovietic si, ulterior, unul dintre liderii comunisti care aveau sa conduca bolsevizarea tarii. Ceilalti 13 membri ai Sfatului Tarii au fost arestati de NKVD. Toti au murit ori in temnitele bolsevice, ori in Gulag. Romanii nu au aflat nici azi unde sunt mormintele lor si nici nu au avut parte de o inmormantare crestineasca. Ancheta lor a fost condusa de seful NKVD din Basarabia, maiorul Sazikin, coordonat direct de catre sinistrul Lavrenti Beria, geniul rau al calaului Stalin, unul dintre cei mai mari criminali din istoria umanitatii.
Martirii Basarabiei
In rapoartele sale catre Beria, maiorul Sazikin declara ca membrii Sfatului Tarii ar fi rupt „prin forta” Basarabia de Rusia si ar fi alipit-o Romaniei. El sugera ca motivul pentru ca ar fi facut-o ar fi fost cele 50 de hectare de teren pe care fiecare membru al Sfatului Tarii le-a primit de la Guvernul roman in semn de recunostinta. Aberatia NKVD-ista este evidenta. Unul dintre membrii Sfatului Tarii era un adevarat mosier, care detinea in anul 1918, 4.500 de hectare. El si-a pierdut o parte din averea funciara ca urmare a reformei agrare din Romania interbelica, deci in nici un caz nu a fost vorba de o presupusa motivatie materiala care sa fi influentat actul de unire. Din documentele NKVD se desprind portretele acestor eroi. Teodor Uncu a fost, in Romania interbelica, inalt functionar in cadrul administratiei regale.
O figura aparte este cea a lui Teodor Cojocaru. El a fost colonel al armatei tariste, iar in cadrul Sfatului Tarii, el a fost ministru al Apararii. Ulterior, Teodor Cojocaru a devenit deputat in Parlamentul Romaniei. Un alt martir al Basarabiei a fost profesorul Teodor Neaga. Teoologul Teodor Neaga a absolvit Seminarul Teologic din Chisinau, apoi Academia de Teologie din Kiev. Dupa finalizarea studiilor, el a devenit secretar al Eparhiei Ortodoxe a Chisinaului, apoi a devenit profesor. Dupa Unire, el a intrat in Partidul Poporului, condus de maresalul Alexandru Averescu. Dezamagit de politica acestuia, el a renuntat timp de trei ani la politica. Din anul 1930, el a devenit membru al Partidului National Liberal. Teodor Neaga a fost inspector-sef al invatamantului din Basarabia, membru al Adunarii Eparhiale a Chisinaului si membru al structurilor centrale de conducere al Bisericii Ortodoxe Romane.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

momente istoria romaniei sfatul tarii uneasca romania urss
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1565 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021525 (s)