News Flash:

Max Blecher, un Kafka al romanilor

8 Septembrie 2014
2258 Vizualizari | 0 Comentarii
Max Blecher
Max L. Blecher (n. 8 septembrie 1909, Botosani - d. 31 mai 1938, Roman) a fost un romancier roman de origine evreiasca. Si-a semnat toate cartile M. Blecher. In schimb, corespondenta privata o semna Max L. sau Marcel.

Tatal sau, Lazar Blecher, proprietarul unei fabrici de sticla, era destul de instarit. Prozator si poet cu o sensibilitate maladiva, Max Blecher face parte din aceeasi generatie literara cu Mircea Eliade sau Anton Holban, scriitori care aduc in spatiul literaturii romane un spirit confesiv fara false pudori, remarcabil gratie coordonatei unei luciditati dilatate de veritabila febra existentialista. Din acest motiv, Max Blecher este considerat de critica literara drept principalul reprezentant al literaturii autenticitatii.

Vezi si Opera lui Juliusz Słowacki

Isi intrerupe cursurile la Facultatea de medicina din Paris imediat dupa declansarea bolii sale: Max Blecher suferea de o boala pe atunci incurabila, morbul lui Pott, tuberculoza la coloana vertebrala. A fost internat in cateva sanatorii, intai la Berck-sur-mer, in Franta, apoi la Leysin, in Elvetia. Apoi a fost internat in sanatoriul de la Techirghiol. Operele sale sunt in foarte mare masura autobiografice. Suferintele sale atroce l-au impresionat profund pe Mihail Sebastian, care a facut din Max Blecher un personaj foarte important al Jurnalului sau.

Vezi si Cum a fost perceputa de critici opera lui George Bacovia

O prima si ultima placheta de versuri, intitulata Corp transparent (1934) ii apare cu ajutorul prietenului sau Geo Bogza, versurile fiind uneori suprarealiste, dar mai adesea destul de conventionale ca tehnica. Geo Bogza l-a ajutat de altfel sa-si tipareasca si cele trei romane si cu el avea sa poarte o corespondenta asidua.

Romanul sau de debut, Intamplari din irealitatea imediata este o evadare din viata de zi cu zi a tanarului cu o sensibilitate excesiva, „tintuit la pat” de o boala cumplita. Inimi cicatrizate, roman in care descoperim inceputul bolii sale (morbul lui Pott la coloana vertebrala), care-l va dobori mult prea timpuriu. Ultimul sau volum, tiparit postum de amicul sau Sasa Pana, Vizuina luminata, un "jurnal de sanatoriu", inchid trairile sale. Tanarul critic Eugen Ionescu a facut pentru prima oara o apropiere intre scrisul sau si cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, intr-adevar, „sa se franga... ca un copac rupt, ca o papusa de carpa.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

romancier roman cartile max l lazar blecher mircea eliade scriitori
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1617 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011094 (s)