News Flash:

Mica Unire - Ce s-a intamplat pe 24 ianuarie 1859

24 Ianuarie 2017
737 Vizualizari | 1 Comentarii
alexandru ioan cuza
La 24 ianuarie 1859, deputatii din Adunarea electiva de la Bucuresti l-au ales domn al Tarii Romanesti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin aceasta tactica a faptului implinit, hotararea politicienilor romani sfida decizia Marilor Puteri. Acestea cerusera ca Unirea Principatelor sa fie numai una administrativa, adica cele doua tari sa aiba institutii similare, dar in dublu exemplar: doi domnitori, doua guverne, doua parlamente, cu o singura Curte de Casatie, comuna, la Focsani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova si Tara Romaneasca au devenit un singur stat. Peste doi ani, administratia lui Cuza unifica institutiile, iar Unirea devenea una reala.

In Moldova, Adunarea rezultata din alegerile din decembrie 1858 era dominata de Partida Nationala. 33 din cei 55 de de deputati erau unionisti. In ciuda majoritatii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificila. In cursa se inscrisesera 38 de candidati. Au avut loc dezbateri indelungate.

„Separatistii considerau ca prin Unire se vor crea situatii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 si Basarabia la 1812. Desi Moldova era ceva mai bine administrata, mosiile erau mai bine administrate si lucrate, in general, exista o superioritate inclusiv in ochii unor moldoveni; perceptia publica acum este total rasturnata pentru ca realitatile de acum au indus ideea ca asa a fost tot timpul in Romania”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iasi.

Adversarii Unirii nu erau insa lipsiti de patriotism. Dupa lungi deliberari, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decat numarul unionistilor declarati.

In Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputati ai Adunarii elective erau unionisti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidatii conservatori Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei, si cu atat mai putin unionistul Nicolae Golescu nu au reusit sa obtina numarul necesar de voturi.

Solutia a aparut in noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, in discutiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental si cel mai sofisticat hotel din Bucuresti, locul de intalnire al preferat de unionisti.

Se pare ca Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a facut propunerea ca domnitorul Moldovei sa fie ales domn si in Tara Romaneasca. A doua zi, in sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucuresti in unanimitate.

„Cladirea in care a aparut ideea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza se afla inca aici, pe strada Smardan din Centrul Vechi al Bucurestiului, la numarul 39. E intr-o stare deplorabila. In spatele acestui paravan, fostul apartament de lux de la etajul 1, unde unionistii au decis sa treaca peste interdictiile Marilor Puteri este probabil in ruina completa. In urma cu trei ani, cateva zeci de profesori universitari, arhitecti, scriitori si jurnalisti au semnat o petitie pentru salvarea cladirii Concordia. Primarul de atunci, Sorin Oprescu, a spus ca Primaria face presiuni asupra proprietarului imobilului, o societate comerciala din Italia, sa il restaureze. De atunci a inceput un program de reabilitare, dar nu e clar cand se va finaliza”, relateaza Elena Vijulie, jurnalist Digi24.

Prima grija a domnitorului Cuza si a colaboratorilor lui dupa dubla alegere din ianuarie 1859 a fost sa se asigure ca Unirea este recunoscuta.

Ofensate ca fusesera puse in fata faptului implinit, Turcia si Austria amenintau sa ocupe militar Principatele sub motiv ca se incalcase Conventia de la Paris.

Dar cinci din cele sapte puteri au recunoscut rapid Unirea personala a lui Cuza, cu institutii separate si numai pe parcursul vietii lui. In vara, Austria a pierdut razboiul cu Franta, asa ca a fost nevoita sa renunte la presiuni, Iar Inalta Poarta, ramasa singura, a cedat la randul ei.

Ca sa forteze insa recunoasterea Unirii depline, Cuza a facut in septembrie 1860 calatoria de investitura la Istanbul. Constienti ca Unirea era de fapt o pavaza utila contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor roman de sarutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci cand a fost primit la Palatul Dolmabahce.

In locul acestui gest de subordonare totala, Cuza a primit ca semn de investitura o sabie impodobita cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfarsitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a insemnat recunoasterea implicita a Unirii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

adunarea electiva bucuresti tarii romanesti moldovei marilor puteri
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1859 (s) | 34 queries | Mysql time :0.039022 (s)