News Flash:

Mihai Eminescu pe postul de revizor scolar in anul 1875: Copii goi si bolnavi, invatatori ignoranti, rau platiti

16 Septembrie 2013
3099 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6607 RON (+0.0040)
USD: 4.0937 RON (+0.0343)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Eminescu a fost numit revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui la 1 iulie 1875 intr-o perioada de intensa creatie literara.
O pozitie noua, pentru care nu era pregatit, insa s-a straduit sa indeplineasca cat mai bine sarcinile ce ii reveneau. Postul fusese obtinut cu sprijinul lui Titu Maiorescu, Ministrul Instructiunii Publice in acel moment, cel care nu a privit cu ochi buni destituirea poetului din postul de director al Bibliotecii Centrale din Iasi.
Pe perioada mandatului de functionar scolar, Eminescu intocmeste zeci de rapoarte, reclamatii si chiar propuneri pentru imbunatatirea actului de invatamant, in special in mediul rural, de unde provenea, si unde erau de departe si cele mai mari probleme. Iata ce constata marele poet in peregrinarile sale prin noroaiele patriei: “…copii goi si bolnavi, invatatori ignoranti si rau platiti, administratori superfitiali, toate acestea ingreuiate de cresterea impozitelor, menite a hrani aceasta stare de lucruri, nu sunt conditiunile normale pentru scoli bune…”  
Una din scolile din judetul Iasi inspectate de poet a fost cea din Andrieseni, pe care a gasit-o inchisa din cauza lipsei de lemne. “…Dupa ce s-a facut focul am inspectat-o din nou la 3 ore fara un sfert, cum m-am intors de la Sipote. Am aflat prezenti un copil in clasa a IV-a, doi in clasa a III-a, patru intr-antaia. Raspunsurile lor au fost peste tot slabe. Domnul invatator e insarcinat de a comunica urmatoarele primariei locale: 1. Scoala sa fie aprovizionata cu lemne, care se vor preda invatatorului in natura; 2. Parintii copiilor sa fie obligati sa le cumpere carti in regula; 3. Avertismentele sa se execute cu stricteta, pentru ca obligativitatea invatamantului sa nu fie o iluzie…”. 
Despre scoala de la Prisacani, noteaza: “Scoala acolo e asemene zidita de Stat insa e aproape in ruina, incat chiar in prezent nu se poate tine scoala in el. Invatatorul nu si-a primit de 10 luni salariul, pe care tine in debit la comuna”.       
Frecventa redusa. In sala de clasa se pastreaza curechiul notarului
“Inspectand astazi scoala din satul Rediul (Vaslui - n. red.) - mitropoliei am aflat 9 elevi prezenti din 52 inscrisi. Frequentatia mica e de atribuit primariei, care nu amendeaza pe cei avertizati. Raspunsurile copiilor au fost peste tot satisfacatoare. Insa trebuie facuta mai multa lectura, teme inscris (compozitii si dictando) si exercitii gramaticale…” Gaseste si un primar potrivnic la Sipote, Iasi: “…Primarul isi da toate silintele ca sa faca cu neputinta functionarea scoalei acesteia. Din lipsa de lemne scoala sta pustie. Localul  cladit in 1870 anume pentru scoala si avand doua camere si o tinda a fost impartit, ramanand tinda si o camera pentru locuinta notarului, iar usa clasului s-a facut spre paretele de Nord…In acest clas se pastreaza curechiul notariului…”. In “cotuna” Stanca, Eminescu recomanda introducerea la clase I a “Metoadei noua” de Creanga, scrie jurnalul.ro.
Trece ploaia prin acoperis, trebuie acoperit cu stuf
Intr-un alt manuscris de-al sau, din aceeasi toamna a anului 1875, gasim inscris: “Reparatiile trebuitoare scoalei din Stanca: Repararea peretilor, lipit si varuit. Acoperirea cu stuh, ca e numai rogoz si trece ploaia. Ograda. Ogeacurile ruinate. Firma. Ornic (oprit 16 fr. si n-au reparat). Harta Europei de legat. Tablou de incadrat”.  In alta localitate, la Tibin, Eminescu noteaza: …”frequentatia foarte neregulata. De aceea amenzile vor trebui aplicate cu asprime…Citirea merge slab in toate clasele, de aceea Dnul invatatoriu trebue sa aiba in vedere mai cu seama citirea si scrierea, toate celelalte obiecte ale programului sunt nule si fara de nici o valoarea, daca aceste doua principale vor fi neglijate. Nu pot zice ca am iesit multamit din aceasta scoala, desi zelul Dlui invatatoriu poate fi mare. Trebuie sa-si schimbe metoda…Cuprinsul bucatilor citite copiii le vor povesti cu cuvinte proprii, in scris vor face mici compuneri asupra unor obiecte cunoscute lor (aceasta in clasa a III-a) in a doua vor scrie dupa dictando. Toate insa cu inteles, nimic mort, nimic mecaniceste”. 
Tetoiestii, 19 Noemvrie 1875: “Inspectand astazi scoala din satul Totoesti, am aflat 15 elevi prezenti din 40 inscrisi. Raspunsurile ni s-au parut mecanice, incat ar fi de dorit, ca invetamintul sa aiba mai multa viata. Cu deosebire insa trebue, ca copiii sa nu invete nimic pe de rost, ce n-au priceput pe deplin. Deprinderi gramaticale indelungate trebuie sa precedeze orice definitie scrisa. Cand cetesc copiii ceva, trebue sa se faca luatori de sama la intelesul celor ce au citit si sa povesteasca cu cuvintele lor proprii cuprinsul bucatii de lectura. Afara de aceasta se recomanda exercitii de stil, adica mici compuneri asupra unor obiecte cunoscute copiilor…”. 
Localitatea Brodoi, plasa Stemnic: “Bancile facute proforma. Nici clopotel, nici orologiu. Nici un avertisment implinit. Leafa invatatorului neplatita. Copii foarte putini”.     
Informatiile cuprinse in acest material provin din manuscrisele aflate in Arhiva Academiei Romane si publicate in diferite lucrari memorialistice intre care volumul M. Eminescu, “Scrieri politice si literare”, Minerva, 1905.   
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

eminescu revizor scolar iasi vaslui titu maiorescu poetului
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1755 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012748 (s)