News Flash:

Mihai Viteazul, prigonitor al evreilor din ordinul impăratului de la Viena

14 Aprilie 2013
1733 Vizualizari | 0 Comentarii

Comunitatea evreiasca din Cluj, una dintre cele mai mari din Transilvania, are o poveste demna de un documentar. De la cei peste 16.000 de evrei care traiau in inima Ardealului in 1941, conform statisticilor, azi, in 2013, figureaza in actele Comunitatii Evreiesti doar in jur de 400.


Primii evrei sunt mentionati in documentele Clujului in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Este vorba de o marturie a lui Nicolae Grecu din Targoviste in fata Conventului din Cluj-Manastur (actuala Biserica Calvaria din cartierul Manastur). Acea marturie vorbeste despre conflictul iscat in 1481 de cativa evrei din Cluj cu familia Haller din Buda, spune istoricul clujean Ladislau Gyemant, intr-un studiu din cartea „File din istoria evreimii clujene“, aparuta in 2011.
Populatia evreiasca creste si se dezvolta - reise din numarul mare de evrei prezenti la un targ din Cluj in 1578. Acest fapt determina autoritatile orasului sa ia masuri impotriva evreilor.
Astfel se dau primele masuri restrictive din partea Dietei Transilvaniei (Parlamentul din acele vremuri) care opreste raspandirea evreilorr in restul Principatului.
In 1593 se introduce o dare pe cap de evreu in valoare de 20 de denari (potrivit istoricului P.P. Panaitescu in cartea sa, „Mihai Viteazul“).
Din ordinul Vienei
Acelasi P.P.Panaitescu mai scrie ca izvoarele contemporane lui Mihai Viteazu arata ca acesta, in timpul scurtei sale domnii in Transilvania, a avut o atitudine oscilanta in privinta evreilor.
In august 1601, Mihai Viteazu si generalul Basta revin in Transilvania cu instructiuni clare din partea imparatului de a distruge orasul Cluj „coplesit de arieni, anabaptisti si evrei“.
Prezenta evreilor in Cluj pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea este sporadica si tranzitorie in contextul unor targuri sau evenimente politice si militare, precizeaza istoricul clujean Ladislau Gyemant.
Prima sinagoga, dupa Revolutia din 1848
In prima jumatate a secolului al XIX-la, evreii s-au luptat sa obtina drept de locuire in orasul Cluj si sa isi poata exercita neingraditi activitatile economice si religioase. Dupa Revolutia din 1848 se inaugureaza la Cluj prima sinagoga si este instituit primului rabin.Din 1867, cand isi dobandesc drepturile cetatenesti, evreii clujeni cunosc o perioada de mare dezvoltare, curmata de Holocaust.
Cifre
Prin numar si importanta, evreii din Cluj erau considerati una dintre cele mai mari comunitati izraelite din Transilvania. Exceptand Clujul, in 1930 doar orasele Oradea, Sighetu Marmatiei si Satu Mare aveau o populatie mai mare de 10.000 de locuitori. Recensamantul din 1910 arata ca la Cluj traiau 7.046 de persoare de religie izraelita, in 1930 erau 13.504 iar in 1941 - 16.763. Intre cele doua razboaie populatia evreiasca avea o pondere de circa 13-15% din populatia Clujului. Majoritatea vreilor erau vorbitori de limba maghiara
Robert Schwartz, presedintele Comunitatii Evreiesti din Cluj, spune ca doar 200-300 de israeliti clujeni au mai scapat din lagarele naziste, ca aproximativ 1.700 erau inainte ca Nicolae Ceausescu sa vanda evreii statului Isreal si ca acum, in 2013, in judet sunt, in evidente, in jur de 400 de persoane, adica circa 190 de gospodarii (mixte).
Un traseu clujean in memoria evreilor
Pentru cei care vor sa cunoasca istoria evreilor clujeni, Comunitatea poate fi contactata de luni pana vineri, pana la ora 13.00, la numarul de telefon 0264/596.600.
Traseul memoriei evreiesti din Cluj-Napoca - propus de revista online de calatorii cluj.travel - urmeaza cele mai importante locuri legate de prezenta israelita in oras. Nu este un traseu recomandat celor care se multumesc sa isi faca doua-trei fotografii in fata principalelor monumente ale orasului, pentru a putea spune ca au „vazut” Clujul, ci este pentru cei care vor sa descopere o parte profunda, aproape necunoscuta si uneori ignorata, a orasului.
Traseul curpinde cimitirul evreiesc ortodox cu Monumentul Holocaustului (de pe Calea Turzii, cum mergi spre judetul Alba). Cimitirul vechi evreiesc (Strada Aviator Badescu, nr. 4-12), ghetoul evreiesc din zona industriala a orasului, templul deportatilor, prima scoala primara, sinagoga muncitorilo, sinagoga ortodoxa.

sursa:adevarul.ro 


 


mihai viteazul istorie viena
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1499 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013026 (s)