News Flash:

Ministrul educatiei din perioada 1897-1910: Avea studii la Universitatea Sorbona din Paris si era licentiat in matematica si fizica

5 Februarie 2018
302 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (+0.0043)
USD: 4.1939 RON (+0.0058)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
SPIRU HARET

„Sistemul scolar al unei tari trebuie sa fie oglinda fidela a trebuintelor, aspiratiunilor si caracterului national al poporului care o locuieste. Reforma scolara care se urmareste de cativa ani are de obiect principal realizarea acestui deziderat.” – SPIRU HARET

Reforma intreprinsa in veacul trecut de matematicianul Spiru C. Haret (n.15 feb. 1851 – d.17 dec. 1912), ca ministru al invatamantului (1897…1910), este astazi des amintita ca o actiune exemplara, intr-un domeniu in care, in timpuri mai apropiate, o atat de necesara reforma intarzie sa se produca – in pofida ca aceasta necesitate este larg constientizata si a faptului ca au existat mai multe tentative[1]. In aceasta comunicare voi incerca sa fac o analiza asupra reformei lui Spiru Haret (des invocata, dar nu intotdeauna profund inteleasa), cautand in aceasta un model de inspiratie pentru vremurile actuale.

„UN PARCURS EMINENT”

Mai intai, cine a fost Spiru Haret? Nascut in 1851 la Iasi, intr-o familie cu origini armene[2], Haret a absolvit Colegiul National „Sf. Sava” (1862-1869) si Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti (1869-1874). Devenit orfan, a fost ajutat de ministrul invatamantului, Titu Maiorescu, cu o bursa la Paris, unde a obtinut licenta in matematica (1875) si fizica (1876). Dupa ce si-a sustinut teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (1878), Sur l’invariabilité des grands axes des orbites planétaires („Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitele planetare”), i s-a propus sa predea la Universitatea din Grenoble.

Haret a preferat insa sa se intoarca in patrie, devenind profesor universitar (1878-1910). Meritele sale stiintifice nu au ramas neobservate si, in 1879, la 28 de ani, a fost ales membru corespondent al Academiei Romane (titular din 1892). Si datorita prestigiului sau, a obtinut pozitii de varf in organizarea si conducerea invatamantului romanesc: inspector general al scolilor (1883, sub ministrul P.S. Aurelian) si secretar general al Ministerului Instructiunii Publice (1885-1888, sub ministrul D.A. Sturdza). Acest „eminent parcurs, care l-a situat printre cele mai de seama personalitati ale epocii” [Acad. Alexandru Zub, 2011] isi atinge „apogeul” in perioada 1897-1910, in care Academicianului Spiru Haret i s-au incredintat 3 mandate ca Ministru al Instructiunii Publice si Cultelor (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910)[3]. Desi mandatele sale au coincis guvernarilor liberale[4], „el nu a fost un politician[5] ci, mai degraba un tehnocrat a carui sobrietate, precizie si capacitate organizatorica a folosit influentei partidului liberal din acea perioada”, asa cum observa matematicianul Mircea Malita in 1974[6]. Dupa incheierea ministeriatului, in 1910, a publicat 1910 „una dintre primele carti din lume care aplica matematica la studiul societatii”: Mécanique sociale („Mecanica sociala”).

SPIRITUL HARETIAN

Reforma lui Haret poate fi vazuta ca o „actiune pasoptista”, in sensul in care s-a inspirat pe experienta „din afara” si s-a infaptuit prin intoarcerea „inapoi” pentru schimbarea situatiei „de acasa”: „Deja licentiat in matematici la Bucuresti, simtise dureros la sosirea sa la Paris in 1874, ca bursier din partea statului roman, enorma diferenta a pregatirii scolare din tara si cea din Occident […]; constient fiind de starea precara a invatamantului de acasa, va gandi cu profunzime la cauze si la reformele care sa duca la o schimbare radicala a acestei situatii” [Eufrosina Otlacan, 2012]. „El a intuit, la fel cum au gandit Cuza, Kogalniceanu, Maiorescu si Eminescu, ca o societate predominant agrara si taraneasca trebuie modernizata din interiorul ei de catre institutii adecvate (s.m.). Una dintre aceste institutii este scoala, conceputa de Haret ca mijloc fundamental in mediul taranesc” [Constantin Schifirnet, 2012][7]. Pe langa Scoala, Haret „a introdus in societatea romaneasca – cu autoritate si dezinteres personal – institutii de un tip nou, participativ si un alt tip de actiuni cu caracter obstesc, solidarist si actional” [Alexandru Zub, 2011].

Situatia invatamantului nu era legata numai de instructia cetatenilor (cunostinte teoretice si practice), ci si de mai larga problema a situatiei nationale si a statului: „cum arata astazi scoala va ramane tara” (Spiru Haret, 1895); „el era convins ca invatamantul joaca un rol de regulator social si de remediu la numeroasele carente, plasand-o in miezul preocuparilor de reforma, de remodelare „stiintifica” a statului[8] […] El a insemnat nu numai legislatie si organizare scolara, intr-o epoca de mari convulsii, ci si solutii de redresare a satului romanesc (s.m.), in primul rand, solutii pragmatice si mereu actuale.” [Alexandru Zub, 2011]. Masurile luate corespundeau unei viziuni mai largi, conform unui „sistem coerent de gandire”, o „mecanica sociala”.

Viziunea sa despre rolul „invatamantului unei tari” era ca „(acesta) este chemat sa indeplineasca un intreit scop. In prima linie, el trebuie sa formeze buni cetateni[9]. In a doua linie, el trebuie sa procure tuturor tinerilor fondul de cunostinte care este indispensabil oricarui om in viata, fara osebire de treapta sociala […]. In fine, el mai trebuie sa formeze contingente pentru toate carierele cari sunt necesare pentru viata completa si armonica a statului […] Invatamantul, ca sa fie desavarsit, trebuie sa se ingrijeasca nu numai a cultiva spiritul, inavutindu-l cu cunostinte multe, dar a cultiva si inima, a forma caracterul, a face, in fine, ceea ce se numeste educatiunea tinerimei.”

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1900 (s) | 34 queries | Mysql time :0.025562 (s)