News Flash:

Miron Cozma: "Nu am remuscari pentru mortii de la Mineriade"

26 Februarie 2015
598 Vizualizari | 0 Comentarii
Prezent la o dezbatere organizata de Frontline Club Bucuresti pe tema Mineriadelor, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului a declarat ca nu are remuscari fata de faptul ca, in urma acelor evenimente, au murit oameni, pentru ca el a fost adus cu forta la Bucuresti de alti lideri ai minerilor. Cozma a mai spus ca el este in realitate un opozant al lui Ion Iliescu si ca atunci cand acesta i-a multumit public pentru interventia de la Bucuresti a fost un act de manipulare, menit sa-l scoata vinovat.

In acelasi timp, fostul procuror militar Dan Voinea, care a instrumentat dosarul "Mineriadei", a spus la dezbatere ca, dupa parerea lui, nu s-a dorit la nivel politic sa fie identificati si condamnati cei vinovati, in conditiile in care dosarele i-au fost luate si nu s-au soldat in cele din urma cu nicio condamnare.

Dan Voinea a explicat ca, pe langa anchetarea incidentelor violente din timpul Mineriadei, a existat si un dosar care a urmarit evaluarea prejudiciului adus statului, prin distrugerile provocate, cat si prin scoaterea muncitorilor din productie. Voinea a precizat ca a constatat in timpul cercetarilor ca, desi erau plecati la Bucuresti, muncitorii au fost pontati ca fiind la serviciu si chiar au primit prime. Pentru evaluarea prejudiciului a fost desemnat la momentul respectiv un expert, care insa nu a ajuns la nicio concluzie si care ar fi fost amenintat, potrivit fostului procuror militar care nu a precizat de catre cine.

Vezi si Dosarul mineriadei din 1990, redeschis. Miron Cozma face dezvaluiri explozive

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis, dupa ce procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul acelor evenimente, instanta suprema urmand sa hotarasca daca va confirma decizia. In 17 septembrie 2014, Romania a fost obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei, in urma unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta instanta sublinia, la acel moment, obligatia statului roman de a face dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Redeschiderea dosarului Mineriadei readuce in prim-plan statistica neagra a acestui eveniment, statistica ce indica zeci de morti, dintre care doar sase au fost identificati si recunoscuti. De asemenea, 746 de raniti, sase femei violate si peste o mie de "barbosi, intelectuali, studenti din Universitate si Arhitectura" detinuti ilegal fac parte din bilantul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din Bucuresti.

Vezi si Mineriada din 1991

In zilele de 13 - 15 iunie 1990 in Bucuresti, fortele de ordine, sustinute de mineri, au intervenit in forta impotriva protestatarilor din Piata Universitatii si a populatiei civile.

In dimineata zilei de 13 iunie 1990, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in piata si au facut arestari, urmand, pe tot parcursul zilei, confruntari violente intre manifestanti si politie. in seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petrosani spre Bucuresti, minerii ajungand la Gara de Nord in dimineata zilei de 14 iunie. Un grup foarte mare a ocupat Piata Universitatii, de unde au intrat in mai multe facultati si au devastat sediile PNtCD si PNL. Un alt grup a ocupat Televiziunea Romana. Toti intelectualii, persoanele cu barba, cei imbracati cu haine fistichii au fost batuti, arestati, urcati in dubele Politiei si interogati la o unitate militara din Magurele. Pe 15 iunie, la orele pranzului, minerii au fost urcati in autobuze si transportati la Romexpo, unde fostul presedinte Ion Iliescu le-a multumit pentru actiunea lor. Imediat dupa aceasta, minerii au fost condusi la trenurile care ii asteptau in Gara de Nord si transportati in Valea Jiului.

De atunci pana in prezent, pe rolul Parchetului de pe langa instanta suprema au fost deschise mai multe dosare, fara insa a fi gasiti vinovatii pentru acele crime, mai ales ca procurorii au emis in repetate randuri decizii de neincepere a urmaririi penale in acest caz. Primul dosar, 74/P/1998, inregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Sectia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea imprejurarilor in care au fost omorati prin impuscare, in perioada 13 - 15 iunie 1990, Mitrita Lepadatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghita si Drumea Dragos, scriu cei de la stirileprotv.ro.

Vezi si Controverse legate de Ion Iliescu


In acest dosar au fost trimisi in judecata, in 18 mai 2008, generalii in rezerva Mihai Chitac si Gheorghe Andrita, precum si coloneii Traian stefan Calin, Dumitru Costea si Vasile Constantin, pentru instigare si tentativa la ucidere. Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmaririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea in judecata a lui Chitac, Andrita, Costea si Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, in 23 iunie 2008, pentru refacerea urmaririi penale.

In acelasi dosar, prin rezolutia din 19 iunie 2007, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de fostul presedinte Ion Iliescu.

Pentru modul defectuos in care au fost instrumentate dosarele Revolutiei si Mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a detinut sefia Sectiei Parchetelor Militare din ICCJ in perioada 1997 - 2001, apoi a asigurat interimatul conducerii sectiei in perioada mai 2006 - octombrie 2007. Generalul Voinea si-a dat demisia, evitand raspunderea disciplinara, insa in luna septembrie 2012 si-a depus candidatura pentru functia de procuror general al Romaniei, ramasa vacanta dupa incheierea mandatului Laurei Codruta Kovesi.

In cazul Mineriadei din '90, prin rezolutia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezolutiei din 19 iulie 2007 prin care a fost inceputa urmarirea penala fata de Ion Iliescu si continuarea ceretarilor de catre procurori desemnati din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica.

Prin rezolutia 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Sectiei de urmarire penala si criminalistica, procurorii au dispus neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav si tentative la cele doua infractiuni, sub forma participatiei improprii, intrucat faptele nu exista.

De asemenea, dosarul 76/P/1998 a fost inregistrat la 23 octombrie 1998 la Sectia Parchetelor Militare si are ca obiect cercetarea imprejurarilor in care, desi prezenti in perioada 14 - 19 iunie 1990 la Bucuresti, minerii din Valea Jiului si din alte bazine carbonifere au fost pontati in mod fictiv, situatie in care s-au efectuat cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de inselaciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanta din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

Dosarul 77/P/1998, inregistrat la Sectia Parchetelor Militare in data de 23 octombrie 1998, avand ca obiect prezumtiva moarte suspecta a 60 de persoane, care ar fi fost ingropate la Cimitirul "Straulesti II", aspecte sesizate de "Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991", a fost conexat, prin ordonanta din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

Mai tarziu, prin ordonanta din 23 iunie 2005, emisa in dosarul 75/P/1998, Sectia Parchetelor Militare a declinat competenta in favoarea Sectiei de urmarire penala si criminalistica, ca urmare a unei plangeri a Mariei Necula, care a invocat incalcarea prevederilor legale cu ocazia arestarii preventive efectuate de catre procurorii Procuraturii Tribunalului Bucuresti a celor 72 de inculpati mentionati in cuprinsul rezolutiei.

Anterior si Asociatia Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, a facut sesizari in acelasi sens.

Ca urmare a acestei declinari, la nivelul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a fost inregistrat dosarul 751/P/2005, in care s-au efectuat cercetari fata de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru tuculeanu, Horia Ghibanescu si Valentin Leanca. Prin rezolutia din 31 mai 2006 s-a dispus neinceperea urmaririi penale pentru ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dezbatere mineriadelor valea jiului cozma manipulare mineriadei cedo
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2255 (s) | 23 queries | Mysql time :0.081003 (s)