News Flash:

Misterele zidului dacic, o constructie unica in Europa

21 Aprilie 2015
1483 Vizualizari | 0 Comentarii
Mare parte a cetatilor dacice care s-au constituit in inelul de aparare al marii capitale a regatului geto-dac din muntii Orastie, Sarmizegetusa Regia, au fost inconjurate de ziduri din piatra. Dacologii, dar si multi specialisti in arheologie au identificat la structura de aparare a acestor cetati un anumit tip de fortificatie, numit ”murus dacicus” sau in traducere libera ”zidul dacic”.

Considerat o structura inginereasca militara unicat in Europa, zidurile ridicate de daci in special in Muntii Orastiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militara a acelor vremuri, o imbunatatire a zidurilor grecesti imposibil de spart sau de distrus cu masinile de razboi ale vremii.

”Murus dacicus”- model grecesc perfectionat

Dacii construiau putin ziduri din piatra. Dar acolo unde au facut-o, spun istoricii, aproape au atins perfectiunea. Majoritatea cetatilor dacice de pe teritoriul Romaniei erau construite dupa metodele traditionale, mostenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zona suprainaltata se construia asezarea, fiind apoi inconjurata de santuri de aparare, valuri de pamant pe care in cele din urma se ridicau palisade groase din busteni.

Exceptia o reprezentau fortaretele din zonele montane, in special din muntii Orastiei, acolo unde piatra se gasea din belsug. In aceasta zona au fost identificat de catre arheologi un anumit tip de fortificatie unicat in Europa. I-au spus ”murus dacicus” si era deosebit de complex. Il descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, in lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romana”. ”Acest sistem constructiv presupune doua parametre din blocuri de piatra, formate cu un emplecton din pamant cu pietris compactat. Parametrele erau consolidate cu barne fixate in lacase de forma cozii de randunica, cioplite in blocurile fiecarei asize”, preciza arheologul.

Vezi si DACII au ajuns in Anglia? Descoperire DE SENZATIE - VIDEO

Descrierea zidului dacic este prezenta si la Dionisie Pippidi in ”Dictionarul de Istorie veche a Romaniei”, parametrii fiind prezentati explicit. ”Murus Dacicus are de obicei o latime de 3 metri si inaltime de 4-5 metri. Era construit din doua randuri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate intre ele prin barne solide de lemn incastrate in blocurile de piatra in niste jgheaburi speciale sapate in piatra. Spatiul dintre cele doua ziduri de piatra se umplea cu pamant si piatra neprelucrata”. Specialistii spun ca acest tip de ziduri erau de inspiratie elenistica.

Practic, urmand modelul zidurilor ciclopice grecesti, cu inspiratia propriilor ingineri a rezultat ”murus dacicus„. Acelasi lucru este sustinut de Hadrian Daicoviciu, care spune ca zidul dacic a aparut prin retehnologizarea zidurilor de inspiratie elenistica, folosind piatra masiva din Muntii Orastiei, scrie adevarul.ro.

 ”Murus dacicus”, fortificatiile inexpugnabile


Murus dacicus a aparut, spun istoricii, in perioada secolul I iHR si secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, in perioada in care amenintarea romana se contura la Dunare. Cel care ar fi initiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus si-a gasit vocatia in timpul razboaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica ”inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu ”murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia si cetatile care o aparau: Luncani-Piatra Rosie, Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Capalna si Banita.

Vezi si Memoria veacurilor din "Tara Dacilor" de la Sibiel

Despre aceste ziduri istoricii spun ca erau inexpugnabile. Masinile de razboi antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile in fata zidurilor dacice. ”Functia principala a zidului in tehnica murus dacicus pare a fi militara, constructiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri si asedii, fiind cerute de anume necesitati ale razboiului. Rezistenta data de structura solida a lui murus dacicus este una deosebita, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie in ”Murus dacicus, simbol al razboiului sau al pacii” Paul Pupeza.

Drept dovada sta povestea asedierii Sarmizegetusei in 106. Cetatea a rezistat tuturor masinilor de asediu romane si chiar incendierii. A cedat doar in fata tradarii dacului Bacilis, care a aratat romanilor rezervele de apa ale cetatii.

Simbol al puterii


Paradoxal, desi ”murus dacicus” rezistau la asedii prelungite si practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetatile dacice nu erau foarte bine pregatite pentru asedii. Specialistii spun ca spatiul mic din interiorul zidurilor si lipsa unor rezerve importante de apa le facea doar bastioane de aparare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetatile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par facute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafata utila din interiorul lor nu este foarte mare, numarul aparatorilor fiind reduse de spatiul mic. Totodata, in interiorul cetatilor nu s-au descoperit instalatii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

 In schimb, pentru acesti specialisti, cetatile cu ”murus dacicus” par sa aiba o puternica functie ideologica. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovada stand si turnurile-locuinta din interiorul acestora. Majoritatea asezarilor erau din lemn si pamant, in timp ce ”inima” stapanirii dacice era daltuita in piatra, inconjurata de ”murus dacicus”, zise si zidurile zeilor, care nu pot fi patrunse de forta omeneasca.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

cetatilor dacice inelul marii capitale regatului geto-dac europa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2099 (s) | 23 queries | Mysql time :0.069951 (s)