News Flash:

Misterioasele expeditii ale normanzilor

17 Ianuarie 2014
1992 Vizualizari | 0 Comentarii
In primii ani ai secolului IX, vasele nenumarate ale normanzilor au aparut pe cele doua mari, amenintand malurile de la izvoarele Tibrului si pana la Rhin, un teritoriu vast care se cerea aparat de incursiunile lor eficace si dure. Imensele masuri luate de Carol au salvat statele sale.
Dar dupa moartea lui, normanzii au executat incursiuni devastatoare, ravasind coastele de la Elba si pana la stramtoarea Gibraltar, au patruns in Marea Mediterana, au lasat o mare dezolare pe coastele Spaniei, Italiei si regiunii Provence din Galia. Conform lui Fauchet, in 825, au cucerit si pradat Sevilla, pentru ca in 845 sa abordeze Galitia, de unde au fost respinsi de Don Ramir, potrivit enigmeneelucidate.blogspot.ro
Nu s-au reintors in patria lor, ci au continuat sa devasteze fara mila Taga, au jefuit Lisabona, au parcurs coastele meridionale ale Spaniei, unde au executat cruditati inimaginabile.
Spania se afla sub jugul maurilor, cu care normanzii au intrat in contact. Pana in sec. XIV, barbarii s-au multumit sa bantuie coastele vechii Mauritanii, in nordul Africii, apoi s-au oprit la capul Nun, care pare sa fi fost punctul terminus al navigatorilor antici, dupa cum scrie Aluis de Cadamosta.

Vezi si Destinul tragic al regilor Angliei  
Probabil din cauza vantului de vest (un fenomen atribuit de M. De Humboldt vastei intinderi a desertului saharian, unde aerul se rarefiaza deasupra acestei suprafete de nisip incins si se ridica in directie perpendiculara. Aerul marii se precipita catre pamant pentru a umple acest spatiu rarefiat si produce astfel, de-a lungul coastei Africii,  vantul de vest), care domneste continuu intre Canare si insulele Capului Verde, in principal intre Capul Boiador si Senegal, fiind un obstacol major pentru navigatorii fara mijloace de a se deplasa in larg cu securitate si de a pierde din vedere coastele.
O vreme, normanzii s-au multumit de a se opri la coastele Mauritaniei, dar cunosteau cu siguranta insulele Canare, prea apropiate de Africa pentru a nu putea fi zarite si explorate de acesti navigatori temerari si experimentati. Pentru ei nu erau locuri necunoscute si inspaimantatoare!
In 1380, o noua nava de 150 de tone, numita Notre – Dame – de – Bon –Vozaje, a plecat din Rouen in luna septembrie, pentru a atinge Coasta de Aur si de a forma acolo, daca va fi posibil, o asezare. Aceasta expeditie a avut un rezultat fericit si a revenit la Dieppe, dupa noua luni, cu o incarcatura bogata.
In anul urmator, la 28 septembrie au plecat trei vase: Vierge, la Saint – Nicolas si ľ Espérance. Primul s-a oprit in primul loc care a fost descoperit pe Coasta de Aur, care a fost numit La Mine, din cauza cantitatii de aur care se gasea acolo. Le Saint – Nicolas a trecut de Capul Corsa si de Muré, deasupra localitatii Mine, si ľ Espérance a mers pana la Akara, Fantine, Sabou si Cormentin. Dupa zece luni, expeditia a revenit cu cargourile pline.
In 1383, au fost expediate trei vase, doua mari si unul mic (acesta din urma a trecut de Akara si a descoperit coastele din sud), unde au infiintat o noua colonie.
Datorita imprejurarilor din Franta, inainte de 1410, La Mine a fost abandonata. Anglia invadase tara, care era faramitata.
Dar normanzii au explorat Africa pana la Sierra Leone, adica pana la latitudinea de 8°30´ nord. Din 1470, normanzii s-au concentrat asupra coastei Guineei, urmati indeaproape de portughezi.
In 1488, capitanul Cousin a restabilit cu africanii relatii pacifiste si a ajuns la Capul Bunei Sperante (conform analelor de la Dieppe), apoi in India, dupa care a revenit in Franta, doi ani mai tarziu. Marinarii din alte porturi ale Normandiei, au vrut sa imparta cu cei din Dieppe gloria noilor descoperiri si in iunie 1503, a plecat din Honfleur un vas comercial spre Marea Indiilor. Binot – Paulmier de Gonneville, insarcinat cu aceasta expeditie, a inconjurat de doua ori Capul Bunei Sperante.
In timpul unei furtuni, a fost aruncat pe un pamant necunoscut de unde, dupa o sedere de sase luni, a revenit in Franta, aducandu-l cu el si pe fiul regelui din acel regat ospitalier. Astfel, cu sase ani inainte de prima calatorie a lui Vasco de Gama, si chiar in timpul lui Americo Vespuci, cu 17 ani inainte de calatoria lui Magellan, normanzii au descoperit Australia, un teritoriu total necunoscut europenilor.
In aceiasi epoca, ei au facut alte expeditii foarte importante, care sunt consemnate intr-un jurnal de bord al unui anume Ramusio, scris in 1539, despre un capitan francez, al carui nume nu-l precizeaza. El descrie calatoriile lor in insula Terra – Nova, coastele Braziliei, ale Guineei, coastei Malagnettei si pe cea a Sumatrei (calatorie facuta in 1529 cu doua vase din Dieppe pentru a aduce mirodenii).
El spune ca descoperirea coastei insulei Terra – Nova, de la est la vest, a fost facuta de bretoni si de normanzi, si cealalta parte, de la nord la sud, a fost descoperita de portughezi, de la capul Ras la Buona Vista. Acesta adauga ca cu 33 de ani inainte (adica in 1506), o nava din Honfleur, comandata de Jean Denis, care avea drept pilot pe Gamart din Rouen (di qual era capitano Giovani Dionisio, et il pilotto Gamarto di Roano), s-a dus acolo, si ca in 1508, o nava din Dieppe numita la Pensee, apartinand lui Jean Ango, tatal capitanului viconte de Dieppe (padre del monsegniore lo capitano et visconte di Dieppa), impreuna cu Thomas Aubert, au fondat primii o asezare.

Vezi si Explicatia latinismului britanic  
Normanzii au descoperit insula Terra – Nova in 1504, au frecventat-o in 1506 si au fondat acolo o prima colonie in 1508. Capitanul necunoscut vorbeste despre descoperirea coastelor braziliene de catre normanzi, precum si a insulei Sumatra, pe care a vizitat-o in 1529, facand parte dintr-o expeditie de doua nave trimise din Dieppe in aceasta regiune.
La 2 aprilie 1529, Jean Parmentier, insotit de fratele sau Raoul, au plecat din Dieppe cu doua nave, le Sacre si la Pensee, cu destinatia insulele din Arhipelagul indian. Au facut o escala in insula Madagascar pentru aprovizionare cu apa, apoi au atins insula Sumatra, la 29 octombrie.
Jurnalul de calatorie ofera cateva fapte si detalii demne de a fi retinute: se descrie insula San – Yago, una din cele ale Capului Verde; normanzii au descoperit o insula necunoscuta si desertica care, dupa descrierea latitudinii sale, pare a fi insula Trinidad, situata la 224 leghe de capul Frio, pe coasta Braziliei. Dieppenii au avut experiente tragice cu localnicii perfizi din Madagascar. Au trecut prin stramtoarea Mozambic, au dat peste insulele Maldive, unde s-au oprit pe una dintre ele, pe care au numit-o Moluque si au dat o descriere interesanta a moravurilor si religiei locuitorilor sai.
Despre Sumatra, autorul anonim pe care ni l-a transmis Ramusio, scrie: „Aceasta insula are mai multi regi; cel despre care echipajele a doua nave din Dieppe au avut cunostinta, se numea Megilica Raia; era domn in Ticu, situat in regatul Pedir. Locuitorii sai mi s-au parut (al mio judicio) mahomedani; sunt oameni foarte buni si pacifisti, dar sireti si abili in traficul si tranzactiile lor comerciale”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

normanzilor tibrului rhin carol
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1876 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019317 (s)