News Flash:

Misterioasele morti din lumea serviciilor secrete

28 Noiembrie 2013
1500 Vizualizari | 0 Comentarii
Serghei Kliuka, economist la Gazprom, a fost descoperit impuscat in cap la volanul masinii sale Range Rover, intr-un garaj subteran din capitala rusa, cu un pistol alaturi. De cateva saptamani, serviciile de securitate ancheteaza cauzele mortii economistului, care lucra in departamentul economico-financiar al gigantului gazier rus, primul producator de gaz din lume. Politia privilegiaza ipoteza sinuciderii, desi nu a fost descoperita nici o scrisoare de explicare a gestului fatal. Arma gasita in masina este un pistol de fabricatie ceha oferit de premierul kazah lui Kliuka. Acesta este ultimul caz de moarte suspecta a unui inalt oficial de la Moscova dintr-un lung sir de decese la cel mai inalt nivel in structurile economice si de informatii ale Rusiei.
Anterior disparitiei economistului Kliuka, fostul sef al serviciilor de informatii ale fortelor ruse de Interne, generalul Viktor Cevrizov, a fost descoperit pe palierul locuintei sale din Moscova cu un glont tras in cap. Si cum alaturi se afla un pistol Makarov, primit cand  s-a pensionat ca recompensa pentru serviciile aduse patriei, Ministerul de Interne a anuntat, din nou, ca este vorba de o sinucidere. Parchetul a deschis insa o ancheta pentru ca apropiatii generalului au declarat ca nu prezenta nici un semn de depresie si asupra lui nu a fost gasit nici un cuvant de adio.
Dar si sinuciderea lui Cevrizov, implicat in al doilea razboi lansat in Cecenia in 1999, a intervenit dupa un alt episod similar, cu ramificatii la cel mai inalt nivel. E vorba de moartea misterioasa a generalului Iuri Ivanov, adjunctul serviciilor militare ruse de informatii, GRU. Pe 16 august, corpul in stare de descompunere avansata al generalului Ivanov a fost descoperit pe o plaja in Turcia. Oficial, acest ofiter de rang inalt a murit inecat in apele Mediteranei in timp ce se afla in inspectie la baza navala rusa de la Tartous, in Siria. Nu se stie mai mult si media considera disparitia sa misterioasa, avand in vedere ca autoritatile au refuzat sa comenteze moartea acestui important responsabil al unui serviciu secret, apreciat ca unul dintre cele mai puternice din Rusia. Avand in vedere functia, este ciudat ca generalul nu era insotit in cursul deplasarii in Siria.
Doar daca nu a pacalit oamenii care trebuiau sa ii asigure securitatea, pentru a se bucura de o baie in singuratate. Generalul Ivanov superviza asasinatele liderilor ceceni in strainatate. In 2004, o operatiune de acest tip, realizata in Qatar, a sfarsit cu capturarea a doi agenti GRU, extradati in Rusia doi ani mai tarziu pentru a-si ispasi pedeapsa data de justitia qatariota. De atunci, cei doi au disparut. Circumstantele mortii lui Ivanov au alimentat speculatii de tot felul, dar nu explica laconismul si discretia autoritatilor ruse privind disparitia numarului 2 al GRU. Mai ales ca nici nu este pentru prima oara cand se produce un astfel de eveniment. In 1992, alt responsabil al serviciilor secrete ruse, Iuri Gusev, si-a gasit moartea intr-un accident de masina. Un asasinat mascat, arata Svobodnaia Pressa, potrivit careia „spionii de acest rang sunt bine protejati. Ca regula generala, ei nu mor din intamplare".
Nici ziaristul Ivan Safronov nu a murit din intamplare, cazand de la etajul patru al imobilului sau din Moscova. Fost colonel care scria pentru Kommersant despre armata, Safronov ancheta in acel moment vanzari de arme rusesti Siriei si Iranului. Revenit de la Abu Dhabi, unde avusese loc cel mai mare salon de armament din Orientul Mijlociu, el le-a vorbit colegilor despre „semnarea de catre Rusia si Siria de contracte privind sisteme antiaeriene Panzir C1, avioane de vanatoare MiG-29 si rachete tactice Iskander".Le-a spus insa ca nu poate scrie imediat despre subiect pentru ca fusese avertizat contra riscului unui mare scandal international si o ancheta a FSB pentru divulgarea de secrete. Armele urmau sa treaca prin Belarus pentru ca Vestul sa nu acuze Moscova ca inarmeaza „state fara lege".
Ziaristii critici, tinte de distrus
Asa ajungem la mortile suspecte ale unor ziaristi din Rusia, cei mai cunoscuti fiind Ana Polit-kovskaia, Serghei Makelov si Natalia Estemirova. Toti publicau reportaje despre violarea drepturilor omului si coruptia in Cecenia sau despre afaceri oculte in Rusia. Potrivit Comitetului de protectie a ziaristilor (CPJ), un ONG cu sediul la New York, 21 de ziaristi au fost ucisi in Rusia sub presedintia lui Vladimir Putin si lista a continuat sa se lungeasca si sub mandatul actualului presedinte, Dmitri Medvedev. Nu poate lipsi evocarea afacerii Litvinenko, ex-agentul KGB refugiat la Londra, ucis in 2006 prin otravire cu polonium 210, substanta puternic radioactiva. Ancheta Scotland Yardului pentru stabilirea asasinului fostului agent secret rus - care ancheta circumstantele uciderii Anei Politkovskaia - a dus spre un alt fost KGB‑ist, Andrei Lugovoi, intre timp deputat in Duma. Afacerea a provocat o racire in relatiile dintre Marea Britanie si Rusia, urmare a refuzului Moscovei de a-l extrada pe Lugovoi pentru a fi judecat. In cursul recentei vizite la Moscova a sefului diplomatiei britanice, subiectul a fost redeschis, dar omologul rus a continuat sa ignore cererea Londrei.   
In timp ce in Rusia mortile misterioase se inmultesc, presedintele Dmitri Medvedev a promulgat o lege care extinde puterile serviciilor secrete interne (FSB, ex-KGB) si a decorat agentii rusi capturati in SUA si readusi in tara in urma unui schimb de spioni.
Acuzatii de dincolo de moarte
Novaia Gazeta a publicat facsimilul unei scrisori acuzatoare adresata de un colonel FSB presedintelui Medvedev inainte de a fi gasit mort in bataie in inchisoare. Colonelul Oleg Efremov, arestat in 2008 sub acuzatia ca a revandut heroina capturata de serviciul secret in regiunea Nijni Novgorod, a fost descoperit in iunie 2009 mort in celula, cu numeroase semne pe corp.  Inaintea mortii, el a adresat o scrisoare Kremlinului, Consiliului Securitatii ruse si procurorului general in care isi acuza superiorul ierarhic, seful FSB din Ninjni Novgorod, Oleg Khramov, si responsabilul securitatii interne a acestui serviciu, Boris Petrov, ca au ordonat uciderea lui pentru a ascunde fapte de coruptie. El preciza ca a refuzat sa execute ordinul superiorului sau de a inchide o ancheta contra sotiei fostului guvernator al regiunii. „Potrivit informatiilor mele, Oleg Khramov a primit mita 100 milioane ruble (2,4 milioane euro) pentru a inchide ancheta." Ca represalii, seful FSB regional si cel al serviciului de securitate interna „au fabricat contra mea o afacere criminala absurda", mai scrie Efremov, care neaga traficul de heroina de care a fost acuzat.
Retelele puterii secrete
In ultima perioada, agentii FSB au fost suspectati ca au comis mai multe asasinate, printre care cel al a Anei Politkovskaia si al lui Alexander Litvinenko, critici ai lui Vladimir Putin. Seria de crime si sinucideri suspecte care lovesc disidenti sau opozanti rusi, anchetele ramase fara rezultate au determinat analisti politici occidentali sau rusi si reprezentanti ai media sa evoce metodele FSB-ului, serviciile secrete ruse denumite altadata KGB. Au aparut carti in care sunt focalizate metodele brutale ale acestor servicii care nu sunt supuse nici unui control politic sau din partea Parlamentului. Se arata cum serviciile secrete au preluat controlul asupra  parghiilor statului dupa venirea la putere a lui Vladimir Putin, fost agent KGB, care si-a plasat fosti colaboratori in posturi-cheie la Kremlin, in armata, mari corporatii sau in fruntea regiunilor. Ziaristii rusi Andrei Soldatov si Irina Borogan, autorii cartii „Noua nobilime", dezvaluie ca metodele FSB sunt mult mai dure decat cele ale KGB in epoca sovietica. Putin a creat in fruntea statului rus o „enorma si noua putere", destinata sa protejeze si sa serveasca interesele unui numar restrans de indivizi ramasi credinciosi fostilor sefi din KGB. A rezultat un serviciu de securitate mult mai periculos si mai imprevizibil decat fostul KGB.
„Laboratorul otravurilor"
Potrivit defunctului Litvinenko, laboratorul otravurilor al FSB, inactiv de la finele anilor '90, ar fi din nou in functiune. Fondat de Lenin in 1921, laboratorul otravurilor a trecut in epoca stalinista sub controlul NKVD, viitorul KGB. Oficial suprimat in 1963, a continuat sa functioneze in anii '80 sub denumirea de „Laboratorul 12" si lovea in URSS „inamicii puterii sovietice". Cercetatorii sai inventau procedee sofisticate si de nedetectat, moartea putand trece drept urmarea unei crize cardiace sau altei maladii fulgeratoare. Otravirea nu a cazut in uitarea istoriei dupa incetarea razboiului rece cum o dovedeste fata ravasita a fostului presedinte ucrainean, pro-occidentalul Viktor Iuscenko, intoxicat cu dioxina in 2004. Otravirea presupusa a fostului premier liberal rus Egor Gaidar este o alta dovada posibila. In Rusia, razboiul dintre clanurile rivale si serviciile secrete a dus la revenirea metodelor vechi, dar eficiente.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

serghei kliuka gazprom range rover serviciu secret novaia gazeta fsb
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1485 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019748 (s)