News Flash:

Misterul care invaluie originea vietii

14 Noiembrie 2013
2007 Vizualizari | 0 Comentarii
In natura exista o serie intreaga de molecule care se pot prezenta sub doua forme care sunt una o imagine in oglinda a celeilalte, cum sunt, de exemplu, mana noastra dreapta si cea stanga.
Aceasta proprietate este descrisa de o simetrie, numita chiralitate (de la cuvantul grec chiral, care inseamna mana). 
Cele doua forme ale moleculelor chirale (nu toate moleculele au insa acest gen de simetrie) se mai numesc si izomeri optici, deoarece au proprietatea de a roti planul luminii polarizate spre dreapta sau spre stanga.
Ce are insa de-a face toata aceasta explicatie a moleculelelor chirale cu viata? Ei bine, viata se bazeaza pe molecule chirale care au facut o „alegere” intre dreapta si stanga.
In ciuda faptului ca poate ne-am astepta ca in cadrul organismelor vii si a proceselor fundamentale vietii sa fie implicate atat molecule de dreapta cat si de stanga in egala masura, deci molecule chirale de ambele specii, in realitate nu este asa. In procesele biologice sunt implicate asa-numitele forme homochirale (deci care au aceeasi chiralitate – ori de stanga, ori de dreapta).
Elementele structurale care alcatuiesc muschii nostri, proteinele, precum si glicogenul din ficatul si sangele nostru sau enzimele si hormonii sunt toate optic active, scrie evz.ro.
Aminoacizii din proteine, de exemplu, sunt levogiri (adica de stanga, in limbajul de mai sus) in timp ce zaharidele ce compun ADN-ul si ARN-ul celular si din lantul metabolic sunt dextrogire (de dreapta). Prezenta unei singure molecule cu chiralitatea necorespunzatore in strucura ADN-ului ar distruge stabilitatea acestuia; ADN-ul nu ar mai putea stoca informatie si, astfel, nu ar mai putea sustine viata. 
In natura exista insa ambele forme de molecule – atat levogire, cat si dextrogire. Care este procesul care a dus la alegerea uneia dintre variante in procesele fundamentale vietii?
Exista chiar si un exemplu tragic, petrecut in anii ’50-’60, care ne arata cat este de importanta alegerea corecta a chiralitatii moleculelor cand e vorba de procesele biologice. In acei ani fusese pus in vanzare un medicament numit thalidomide pentru femeile insarcinate, cu scopul de a le elimina starea de greata si ametelile din prima perioada a sarcinii. 
In timp ce in forma sa „de stanga” (levogira) acest medicament este un tranchilizant, in forma de dreapta (dextrogira) poate avea efecte fatale asupra evolutiei sarcinii, ducand la nasterea copiilor cu malformatii. Si este exact ceea ce li s-a intamplat unora dintre femeile care au luat acest medicament.
De exemplu, in Anglia, 2.000 dintre femeile care au luat acest medicament au nascut copii cu malformatii. Dintre acesti copii, doar 466 au supravietuit. Medicamentul era produs intr-un amestec egal de forma levogira si dextrogira, si forma „gresita” nu a fost indepartata din medicamente inainte de a fi puse in vanzare.
Cum de s-a ajuns in natura la aceasta selectie a moleculelor importante in procesele biologice, prin ce fel de procese? Fizicienii, biologii si chimistii sunt in cautarea explicatiei. Anumiti fizicieni incearca sa lege aceasta selectie de fizica particulelor elementare.
Un grup de chimisti din Germania a pus acest proces pe baza campului magnetic terestru – ceea ce nu pare insa plauzibil tinand inclusiv cont de inversiunea polilor magnetici de-a lungul timpului. Altii incearca sa gaseasca explicatii mai „terestre”, cum ar fi una relativ recenta in care se presupune ca argila ar fi putut avea la originea vietii un rol de filtru care selectiona molecule cu o anumita chiralitate.
Exista, asadar, multe mistere legate de originea si evolutia vietii – printre care si misterul prezentat in acest articol: moleculele importante in procesele biologice sunt ori „de dreapta” ori „de stanga”. Despre originea si selectia acestor molecule optic active la ora actuala exista doar speculatii, acest subiect fiind in continuare fascinant domeniu de studiu in multe domenii ale stiintei moderne.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

molecule doua forme aminoacizii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1729 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019008 (s)