News Flash:

Misterul ceaunelor din fonta din satul Buda

22 Ianuarie 2014
4426 Vizualizari | 0 Comentarii
Locuitorii satului bacauan Buda pazesc trei recipiente din care sunt convinsi ca s-au hranit ostenii domnitorului, in ciuda argumentelor stiintifice care le desfiinteaza credinta.
„Nu cumva sa luati ceaunele astea! Daca dispar de aici, va fi vai de mama voastra! Sunt ceaunele lui Stefan cel Mare. Ni le-a lasat noua, oamenilor din satul asta“. Asa a strigat Dumitru Lupu, un satean de 50 de ani, la reporterul „Adevarul“ care a indraznit sa fotografieze  trei vase uriase, ingropate pe jumatate in pamant, despre care se aude ca ar fi folosite pentru a adapa caii si a-i hrani pe ostenii moldoveni din secolul al XV-lea, inainte ca acestia sa inceapa celebra batalie de la Podul Inalt. Omul a aparut ca din senin in fata noastra, coborand in fuga de pe un deal vecin. Flutura toporul in mana si vorbea cu glas rastit. „Ati auzit? Cine va lua aceste ceaune, va avea de furca cu noi, cu satenii. Ati inteles?“, a asigurat barbatul pe un ton apasat, scrie adevarul.ro.
Am incuviintat din cap, iar apoi am agatat aparatul de fotografiat in umar si am acoperit obiectivul, semn ca suntem ascultatori. Omul prinde cu mana lama de metal a toporului si cu coada pe post de deget aratator incepe sa ne indice traseul pe care – zice el – il facea Stefan cel Mare cand ajungea la Rachitoasa. „Stefan cel Mare cobora pe aici calare pe cal!“, spune barbatul si indreapta coada toporului spre dealul din fata noastra. „De aici bea el apa, iar de dincolo calul lui“, arata el doua dintre ceaunele pline ochi cu apa de izvor. „Apoi, calare, pe dealul asta se ducea la cetatea de la noi din sat“, a continuat barbatul si a indicat tot cu aceeasi coada de topor un drum ingust pe mijlocul unui deal din stanga noastra.   Cei 300 de locuitori ai satului Buda din comuna bacauana Rachitoasa cred orbeste ca cele trei ceaune din marginea localitatii au fost in dotarea ostii moldovenesti condusa de Stefan cel Mare.
Povestea este spusa din gura-n gura de satenii care sunt convinsi ca domnitorul Moldovei a strabatut de zeci de ori comuna lor, deoarece avea in zona un punct de control de unde plaiesii sai urmareau daca navalesc turcii. Principala marturie a trecerii domnitorului – zic ei – sunt cele trei ceaune fixate in pamant, la baza unui deal, in punctul numit Valea Bogdanului. Localnicii spun ca din cele trei ceaune, Stefan isi adapa calul, ba chiar se racorea si el dupa drumul strabatut de la Cetatea de Scaun si pana in Bacau.
Vezi si Sabia lui Stefan cel Mare

Povesti din strabuni 
Vestea ca reporterii au ajuns in zona s-a imprastiat rapid. Cativa oameni s-au adunat in scurt timp in jurul nostru. Ei povestesc cum au ajuns la ei in sat cele trei ceaune si in care acum curge apa direct din izvoare. Ei sunt convinsi ca, in acele vase, ostenii Moldovei si-au facut mancare  inainte de lupta cu turcii de la 1475. „Bunicul meu povestea ca, aici, Stefan cel Mare intinsese o adevarata popota pentru ostenii lui. In vasele astea mari s-a facut mancare inainte de batalia de la Podul Inalt. Aici s-a oprit Stefan cu ostenii lui ca sa faca planul de batalie. Numai ca, atunci cand au plecat nu au mai luat cu ei si ceaunele astea. Le-au lasat aici“, a explicat Petrache Breahna, un localnic in varsta de 79 de ani. La mai bine de sapte kilometri de cele trei ceaune, pe coama unui deal se afla, cu sute de ani in urma, o cetate de-a lui Stefan. Constructia cu suprafata de 400 de metri patrati s-a daramat acum mai bine de 100 de ani, iar azi marturie sunt doar cateva santuri care au inconjurat cetatea voievodala. Localnicii adunati in jurul nostru povestesc cum, aceasta a fost ridicata pe una dintre cele mai inalte coline de unde arcasii domnitorului puteau observa intreaga zona. „Mama mea imi spunea ca acesta cetate avea un beci foarte mare, care devenise la un moment dat chiar un fel de inchisoare. Noi asa stim, ca Stefan venea mereu la aceasta cetate ca sa-si vada plaiesii care erau pusi in puncte cheie de observatie“, a povestit Constantin Chiaburu, un alt localnic in varsta de 56 de ani.
Lionora Rogoz, o alta sateanca din Buda, cunoaste tot felul de povestiri istorice de la fostul sau invatator. „Tot timpul invatatorul nostru ne vorbea despre cetatea lui Stefan de pe deal si despre ceaunele in care se gatea mancare pentru osteni. Ne mai povestea cum plaiesii aprindeau focul pe acel deal din directia caruia navaleau inamicii“, a povestit femeia. Ea a mai adaugat ca apa care curge din cele cinci izvoare este de-a dreptul miraculoasa si tamaduitoare. „Aceasta apa n-a fost niciodata otravita de moldoveni. Stiti doar ca ostenii lui Stefan pe unde treceau, otraveau in urma lor fantanile! Aceste izvoare nu au fost otravite pentru ca erau bine ascunse intr-o zona de padure si nu aveau sa fie gasite de turci“, a mai adaugat Lionora Rogoz. 

Vezi si Tablitele misterioase din Gura Luncii 
Arheologul desfiinteaza mitul 
Cu toate ca oameni au povesti istorice inedite, nu exista niciun document care sa certifice marturiile lor. Arheologul consultat de noi, Lacramioara Istina, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“, aduce un argument simplu pentru a desfiinta credinta satenilor: pe vremea lui Stefan cel Mare nu exista fonta, aliajul din care sunt confectionate ceaunele. Muzeograful estimeaza ca recipientele au fost instalate in prima jumatate a secolului XX, pentru a capta apa din izvoare. 
Specialistul nu exclude insa ca in punctul Valea Bogdanului sa fi existat vreun punct de observatie a domnitorului Stefan cel Mare sau a vreunui alt conducator. „Erau preferate locurile care aveau sursa de apa, erau ascunse de paduri, iar in zona sa fie terenuri bune de cultivat. Folosirea acestor izvoare poate avea o utilizare mai veche decat epoca moderna, insa acest lucru nu poate fi verificat decat printr-o cercetare de teren“, a afirmat arheologul Istina. Specialistul a mai adaugat ca Stefan cel Mare avea multe puncte de control in zona Vaslui-Bacau, de unde se observa din ce parte navalesc inamicii. 
„Aici este posibil sa se fi asezat vreodata vreo tabara militara, insa niciun specialist nu poate garanta ca a apartinut lui Stefan cel Mare sau altui domnitor“, adauga Istina. 
In cadrul patrimoniului istoric al judetului, in comuna Rachitoasa sunt manastiri care dateaza de multe secole. Cea mai veche este de la 1677, insa un sat in zona este datat oficial in actele de patrmoniu ale judetului Bacau ca fiind de pe vremea geto-dacilor. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

satului buda recipiente ostenii domnitorului ceaunele
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1782 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018281 (s)