News Flash:

Misterul celei mai mari cetati din Epoca Bronzului

9 Decembrie 2013
2076 Vizualizari | 1 Comentarii
Fortificatia de la Cornesti are 1.700 de hectare si este cea mai mare cetate de pe teritoriul Europei in Epoca Bronzului. Fortificatia apare pe primele harti Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hartile militare pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Primele sapaturi au fost realizate in 1939 de arheologul Marius Moga, insa pana recent nu s-au gasit fonduri pentru a le continua, scrie adevarul.ro.
In anul 2007, datorita lui Alexandru Szentmiklosi, directorul sectiei de Arheologie a Muzeului Banatului, si a investitiei primite in special din Germania, au reinceput cautarile si lucrarile arheologice abandonate in urma cu 80 de ani.  
Acum, institutii straine prestigioase si specialisti recunoscuti la nivel international din Romania, Germania, Austria, Anglia si Statele Unite ale Americii lucreaza la descifrarea uneia dintre cele mai bine pazite enigme din jurul Timisoarei. 
„Volumul de munca si de buget este mare. Am incercat sa conving comunitatea internationala sa ne acorde fonduri si s-a intamplat acest lucru, in special de la Societatea Germana pentru Cercetari. Cornesti va constitui subiect de cercetare pentru foarte multi ani de acum inainte“, a spus Alexandru Szentmiklosi. 
Privita de la inaltime, fortificatia de pe ogoarele satenilor din Cornesti este una spectaculoasa. Patru valuri uriase de pamant arata ca acolo a fost, candva, o fortificatie, o civilizatie de mult disparuta.  
PARTE DIN CULTURA CRUCENI-BELECHISI 
S-a stabilit, prin metoda Carbon 14, ca lemnul din care era construita fortificatia a fost taiat in 1400-1200 inainte de Hristos si ca acolo a existat o civilizatie importanta din Epoca Bronzului: Cultura Cruceni-Belechisi, care a controlat in a doua jumatate a Mileniului II principalele cai de acces dinspre Europa Centrala spre Marea Mediterana, din Croatia de azi pana in Banat, de la Mures la Dunare. 
„Aceasta fortificatie de la Cornesti este contemporana cu civilizatia miceniana, unul dintre cele mai importante centre ale civilizatiei grecesti, si cu perioada Razboiului Troian. In paralel cu lucrarile arheologice, cercetatorii din Germania incearca sa gaseasca daca exista ceva, in textele hitite, despre aceste asezari“, dezvaluie Szentmiklosi. 
Anul acesta, pe baza fondurilor alocate de Societatea Germana pentru Cercetare, s-a inceput un capitol nou in cercetare a fortificatiei.  
AU DECOPERTAT O CASA PREISTORICA 
Arheologii se afla acum pe locul unei case din interiorul fortificatiei, care a fost descoperita printr-o tehnica speciala, numita lidar. Cu ajutorul unor fascicule laser se ridica modelul tridimensional al terenului. Practic, se efectueaza o „radiografie“ din aer a terenului. Se analizeaza fiecare bucata de ceramica descoperita, fiecare fragment sau grinda de lemn putrezita. Totul este masurat si analizat cu minutiozitate. In paralel cu sapaturile arheologice se desfasoara scanari geomagnetice, alte zboruri pentru scanare lidar si cercetari topografice cu aparatura de ultima generatie. 
„Asa se face ca sapam doar acolo unde vedem in imagini ca a existat o fosta locuinta. Acum suntem intr-una din ele. Interiorul a avut doua compartimente. O camera privata si ceva ce numim azi sufragerie. Am gasit cioburi de la 1500 Inainte de Hristos si cel mai timpuriu de la 1200 Inainte de Hristos. Aceste cioburi din urma ne dateaza locuinta. La 1200, aceasta functiona“, povesteste Alexandru Szentmiklosi. 
Exista si semnele unei asezari mult mai tarzii, probabil sarmatica (amestec de popoare scitice, iraniene), pentru ca s-au descoperit gropi cu ceramica sarmatica. Mai mult, in afara zidurilor fortificatiei s-a descoperit si un mormant de tip sarmatic.  
„Genetic nu stim daca au fost sarmati. E ca si cum ai gasi un rus cu un kalasnikov, iar langa un chinez cu kalasnikov. Nu arma este cea care defineste genetic. Insa oamenii acestia au un mod de de viata si de inmormantare care tine de sarmati. Este o lume sarmatica. Putem spune ca aceasta zona a fost locuita ultima data undeva in secolul I-IV Inainte de Hristos. Insa descoperirile principale sunt din Epoca Bronzului. Locuinta aceasta dateaza, cu siguranta, cu 1400-1100 Inainte de Hristos“, explica Szentmiklosi.  
Specialistii cred ca aceasta populatie de la Cornesti a aparut probabil in urma racirii climei, dupa explozia Vulcanului de la Santorini, de la 1600 Inainte de Hristos. Aceasta a fost inregistrata si in texte egiptene. Este unul dintre factorii care ar fi putut sta in spatele acestei revolutii culturale.  
„Acesti oameni, crescatori de animale, cultivatori de plante, au avut un rol important si in comertul care se facea catre Europa Centrala. Faptul ca a fost pozitionata la Cornesti, in zona campiilor inalte ale Vingai, arata factorul geostrategic al acestei asezari, al acestor comunitati“, a mai spus Alexandru Szentmiklosi. 
AU DAT FOC FORTIFICATIEI DUPA PLECARE 
Cercetatorii nu stiu inca cand a fost abandonata cetatea, nici daca a fost distrusa sau incendiata voit. „Majoritatea necropolelor Cruceni-Belechisi isi inceteaza continuitatea in anii1200 Inainte de Hristos. Aceasta asezare aparata de patru ziduri a fost abandonata, se pare, undeva la 1100 inaintea Erei noastre. 
Nu exista un semn de atac care sa fi distrus fortificatia, insa zidurile sunt distruse prin foc. Daca ele au fost atacate de alte comunitati, nu exista argument arheologic, dar se stie ca exista situatii in care comunitatile isi distrug propriile asezari. Helvetii, cand pleaca din cauza foameie, isi dau foc la cetati, la asezari, sa nu aiba motivatia de a se intoarce. 
Fortificatia are 1.700 de hectare si este cea mai mare cetate preistorica, de Epoca Bronzului, din Europa. Aici avem o situatie complexa, cu patru santuri de aparare, care se poate vedea cum evoleaza in timp“, sustine seful arheologilor. 
Arheologii afirma ca fortificatia a fost construita inginereste. Structura de rezistenta este din lemn, iar in casetele formate se batea lut, pentru consolidare. Santurile de aparare aveau si sapte metri. 
„Faptul ca aici avem aceasta asezare sugereaza ca exista o elita si o ierarhie. Fara un sef sau un factor de organizare nu putea sa construiasca patru valuri de aparare si mai ales sa le intretina. Aici s-a consumat o cantitate enorma de lemn, care a trebuit taiat de undeva, a trebuit construit dupa planuri care erau aproape ingineresti si un pamant batut in casetele de lemn formate. Santurile de lemn trebuiau intretinute“, adauga Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de Arheologie a Muzeului Banatului.  
Alexandru Szentmiklosi sustine ca nu este vorba de o cetate strict defensiva. “Daca ar fi sa o aperi este aproape imbosobil din cauza marimii. Cineva care ar dori sa intre in cetate are atatea cai, atatea vai, incat este greu sa o aperi. Toate vaile sunt si surse de apa. Sunt peste tot izvoare”, a adaugat specialistul.  
Dupa terminarea cercetarile de la casa descoperita in camp, arheologii vor ingropa totul si vor reda zona agriculturii. Iar apoi vor merge mai departe. 
“In paralel am aplicat si la alte proiecte de finantare. Daca vom fi admisi, si avem semnale bune, vom cerceta zidurile. Este o munca enorma de indepartare a pamantului, fara spectaculozitatea de a gasi obiecte, ceramica etc.", a mai declarat Szentmiklosi. 
Muzeu al Epocii Bronzului la Cornesti 
Demersul oamenilor de stiinta este crearea unui muzeu la Cornesti. „Am in plan crearea unui sat din Epoca Bronzului. Familiile vin si pot cel putin o data in viata sa traiasca asa cum au trait stramosii nostri. Suntem bugetari si suntem visatori. Dar in 2007, cand am inceput acest proiect, l-am inceput dormind in casutele de carbon de la Baile Calacea“, incheie Alexandru Szentmiklosi. 
Muzeul din Berlin a donat deja noua vitrine speciale, care se afla la Primaria din Ortisoara. Deocamdata, specialistii au arhivat nu mai putin de 80 de giga de informatie de la Cornesti. Consiliul Judetan Timis are de acum, in fiecare an, un buget special pentru Cornesti, care se ridica la 50.000 de lei, pentru doua luni de sapaturi.  
Printre specialistii care lucreaza pe santierul arheologic de la Cornesti se afla Matthias Wemhoff, director al Muzeului de Preistorie si Istorie Timpurie din Berlin, Bernhard Heeb, arheolog si muzeolog in Muzeul de Preistorie si Istorie Timpurie din Berlin, Rüdiger Krause, profesor la Goethe Universitat din Frankfurt si Sarah Sherwood, profesoara de geoarheologie la Dickinson College in Carlisle, Pennsylvania si la Universitatea din Tennesse. 
In 2007, cand arheologii de la Muzeul Banatului au redeschis santierul, existau trei ipoteze: o fortificatie din perioada dominatiei avare, putand fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrala, o vasta asezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care a plecat de la un cercetator din Canada, ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor. In aceea perioada s-a realizat si documentarul de mai sus, insa de atunci s-au oferit raspuns la multe intrebari. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cornesti europei epoca bronzului harti mercy
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

cristi  | #708
1."am gasit cioburi de la 1500 Inainte de Hristos si cel mai timpuriu de la 1200 Inainte de Hristos" 1200 i.hr este mai aproape de noi decat 1500 i.hr.
2. Cercetatorii nu stiu inca cand a fost (cacofonie)
3. Felicitari de articol
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1882 (s) | 34 queries | Mysql time :0.022001 (s)