News Flash:

Mitul genezei in mitologia nordica

30 Octombrie 2013
2771 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6586 RON (-0.0004)
USD: 4.0976 RON (+0.0122)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In mitologia nordica, geneza lumii este vazuta ca un sacrificiu sangeros, la fel ca in cazul zeitei Tiamat din mitologia mesopotamica. Snorri Sturluson este cel care relateaza cu multe amanunte procesul Creatiei, avand ca principala sursa poemul compus spre sfarsitul epocii pagane, „Voluspa”.
La inceputul lumii, nu exista decat o „genune uriasa”, iar cerul si pamantul inca nu aparusera. O inteligenta neformata, numita Allfather, controla evolutia intregului cosmos. Din acest haos apar doua taramuri: in nord, tinutul ghetii, Niflheim, si in sud, tinutul focului, Muspelheim. Tinutul Niflheim este identificat uneori cu taramul mortilor si adaposteste un izvor din care se desprind unsprezece mari fluvii. Tinutul Muspelheim apartine gigantilor de foc si este condus de Surtur.
Aceste doua taramuri sunt despartite de marea prapastie Ginnungagap, despre care se spune ca ar fi o ramasita a haosului primordial. La un moment dat, inaintand in suprafata, Niflheim si Muspelheim se intalnesc in marea prapastie, focul topeste gheata, si se formeaza o substanta numita “eitr”. Din aceasta substanta se naste gigantul Ymir, o fiinta antropomorfa. Ulterior, din gheata topita rasare si o vaca uriasa, Audumbla, cu laptele careia se hraneste Ymir. Lingand gheata sarata, Audumbla elibereaza un zeu, pe Bor, cel care mai tarziu se va casatori cu giganta Bestla si va avea trei fii: Odin (“spirit”), Vili (“vointa”) si Ve (“sfant”).
Cand cei trei frati ajung la maturitate, il ucid pe Ymir, iar sangele acestuia ineaca toti uriasii, cu exceptia unuia singur care scapa in mod misterios impreuna cu sotia lui. Odin, Vili si Ve au creat apoi lumea din trupul lui Ymir: din carnea lui vor face pamantul, din oasele lui stancile, din sangele lui marea, din parul sau norii, din craniul lui cerul. Ei vor crea stelele si corpurile ceresti din scanteile azvarlite de Muspelheim si vor stabili ordinea zilelor si a noptilor si succesiunea anotimpurilor. Cei trei frati vor fauri apoi cele noua taramuri (Alfheim, Asgard, Helheim, Jotunheim, Midgard, Muspelheim, Niflheim, Svartalfheim, Vanaheim), ce vor compune lumea, Yggdrasil, asemanatoare unui arbore urias. Bolta cerului va fi sustinuta de patru pitici: Austri, Vestri, Sudri si Nordri. Cu ajutorul lui Hoenir, zeul cel tacut si a lui Lodhur, Odin va crea prima pereche umana pornind de la cei doi arbori, Askr si Embla, aflati la tarmul marii. Odin le-a dat viata, Hoenir le-a daruit minte, iar Lodhur le-a dat forma antropomorfa si simturi. Oamenii au fost oranduiti sa traiasca pe taramul Midgard (“lacasul de mijloc”), taram inconjurat de un ocean si aparat de o imprejmuire facuta din genele lui Ymir.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mitologia nordica geneza lumii sacrificiu sangeros zeitei tiamat
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1739 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021055 (s)