News Flash:

Mituri despre geto-daci

6 Martie 2016
1148 Vizualizari | 0 Comentarii
burebista
Legendele Dacilor – cum au renuntat la vita de vie

In vremea regelui Burebista, marele preot Deceneu a cerut dacilor sa isi distruga viile, afirma istoricul Strabon. „Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau, este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin”, arata Strabon, despre Deceneu. „Cu optzeci de ani inainte de Hristos, porunci profetul Deceneu, sfetnicul marelui rege Boerebiste, sa se starpeasca viile pentru ca nu cumva ispita bauturii sa sminteasca firea cea buna a poporului si sa-l abata din vrednicia lui. Si dacii se plecara poruncii, caci pe cat erau de aprigi si de cumpliti in razboaie, pe atata de blanzi si de supusi regelui si profetului lor. Numai asa se intelege cum au ajuns ei, pe vremea aceea de vifor si de intunecate framantari de neamuri, la o stapanire asa de intinsa si la o putere asa de temuta”, scria Alexandru Vlahuta.

Legendele Dacilor – „cei mai viteji si mai drepti dintre traci”

legendele-dacilor-mituri-romania-rurala-legende-traditii-si-istorie-3Intr-una dintre cele mai vechi mentiuni documentare, getii au fost numiti “cei mai viteji si mai drepti dintre traci”. Afirmatia a apartinut istoricului elen Herodot si a fost facuta in urma cu 2.500 de ani, in “Istorii”, in care autorul antic prezenta campania militara condusa de regele Darius, al Persiei, impotriva scitilor. Armatele persane au ajuns si pe actualul teritoriu al tarii, iar Herodot facea referire la insusirile getilor in urmatorul context: “Inainte de a ajunge la Istru, Darius ii supune mai intai pe getii care se cred nemuritori, caci tracii care au in stapanirea lor Salmydessos si care locuiesc la miazanoapte de Apollonia si de orasul Mesambria-numiti skyrmiazi si nipsei – i s-au inchinat lui Darius fara nici un fel de impotrivire. Getii insa, care luasera hotararea nesabuita, au fost robiti pe data, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”, informa Herodot, potrivit autorilor volumului “Izvoare privind istoria Romaniei” (Bucuresti, 1964).

Vezi si DACII au ajuns in Anglia? Descoperire DE SENZATIE - VIDEO

Legendele Dacilor – sacrificiile umane

Un alt mit despre getii (dacii) care au locuit in actualul teritoriu al Romaniei este mentionat pentru prima data de Herodot si se refera la sacrificiile umane pe care acestia le-ar fi adus zeitatilor. Istoricul din Halicarnas afirma, din cele auzite despre geti de la comerciantii din orasele de pe tarmul Marii Negre, ca ritualurile sangeroase, aveau loc o data la cinci ani, pentru a mentine legatura oamenilor cu divinitatea Zamolxis. “Trimiterea solului se face astfel: cativa dintre ei, asezandu-se la rand, tin cu varful in sus trei sulite, iar altii apucandu-l de maini si de picioare pe cel trimis la Zamolxis, il leagana de cateva ori si apoi, facandu-i vant, il arunca in sus peste varfurile sulitelor. Daca, in cadere, omul moare strapuns, raman incredintati ca zeul le este binevoitor; daca nu moare, atunci il invinuiesc pe sol, hulindu-l ca este un om rau; dupa ce arunca vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut ii spun solului cat mai e in viata”, relata Herodot, in Istorii, potrivit volumului “Izvoare privind istoria Romaniei” (Bucuresti, 1964).

Vezi si Descoperirea care iti va schimba viziunea despre daci! Cum a ajuns numele lui Decebal

Legendele Dacilor – teama de cer

O legenda spune ca singurul lucru de care se temeau stramosii nostri era sa nu cada cerul pe ei. Mitul a ajuns foarte cunoscut si datorita scriitorului Alexandru Vlahuta, care afirma urmatoarele: „nici mania cerului nu domina trufia lor, ci cand tuna si fulgera, ei, incalecand pe cai, faceau galagie mare si, furiosi, trageau cu sagetile-n nori. Solii lor, care cantau din chitara inainte de a-si spune solia, intrebati de Alexandru cel Mare daca se tem de el, i-au raspuns cu mandrie: Getii nu se tem decat de cer, sa nu cada pe ei”. Scrierile antice care au inspirat acest mit i-au apartinut lui Arian si se refera, de fapt, la celtii care s-au infatisat lui Alexandru cel Mare, dupa ce armata acestuia a cucerit mai multe cetati ale getilor, de pe malurile Dunarii. „Pe celti ii intreba de ce lucru omenesc se tem ei mai mult, in nadejdea ca – deoarece marea sa faima va fi ajuns pana la ei si inca si mai departe – au sa raspunda ca se tem de el mai mult decit de toti. Dar raspunsul celtilor ii spulbera nadejdile, intr-adevar, cum locuiau departe de Alexandru – iar in tinuturile ocupate de ei se putea cu greu patrunde – vazandu-l pe Alexandru ca porneste spre alte locuri, ii spusera ca se tem ca nu cumva vreodata sa cada cerul pe dansii. Alexandru le dadu numele de prieteni, ii facu aliati si ii trimise acasa, dupa ce adauga doar atit: ca celtii sint niste flecari”, se arata in volumul “Izvoare privind istoria Romaniei” (Bucuresti, 1964). Totusi, despre geti, Herodot afirma urmatoarele: „Cand tuna si fulgera, tracii despre care este vorba trag cu sagetile in sus, spre cer, si isi ameninta zeul, caci ei nu recunosc vreun altul afara de al lor”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

burebista deceneu hristos darius persiei herodot halicarnas
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2070 (s) | 23 queries | Mysql time :0.051398 (s)