News Flash:

Motivele declansarii celui de-al Doilea Razboi Chino-Japonez

21 Ianuarie 2015
698 Vizualizari | 0 Comentarii
Pentru a intelege complexitatea implicarii Japoniei in China, ca si a implicarii ulterioare a Uniunii Sovietice, a Regatului Unit si a Statelor Unite in razboiul chino-japonez, este foarte important sa intelegem interesele subterane ale diferitelor parti care s-au implicat in conflict.

    Japonia: Motivele Japoniei erau clare: obtinerea prosperitatii Imperiului prin exploatarea bogatiilor Chinei. Japonezii nu aveau interesul sa conduca direct China, ci mai degraba sa distruga guvernul central chinez si sa creeze guverne marioneta care sa raspunda fara comentarii pretentiilor nipone. Trebuid sa faca fata unor restrictii comerciale tot mai mari in relatie cu puterile occidentale, japonezii au crescut nivelul implicarii lor in China. Japonia avea nevoie sa controleze importante resurse naturale, precum erau cele din Malaiezia, Indonezia si Filipine, care erau in acea vreme controlate de Anglia sau de Franta. Toate aceste obiective economice aveau sa duca la implicarea Japoniei in luptele celui de-al doilea razboi mondial.

    China (Nationalista): China Nationalista avea mai multe obiective: sa reziste agresiunii japoneze, sa reunifice China sub autoritatea unui guvern central, sa creasca rolul tarii pe plan extern, sa infranga miscarea comunista si sa transforme tara intr-o putere regionala.

Vezi si Asediul de la Port Arthur

    Comunistii chinezi: Comunistii chinezi au evitat luptele pe scara mare cu japonezii, in acelasi timp implicandu-se in activitatea politica si in lupte de guerila in zonele ocupate de niponi, pentru a-si extinde baza de masa. Motivul principal pentru care comunistii au incercat sa evite conflictele de amploare cu japonezii a fost dorinta lor de a se prezenta la sfarsitul razboiului mai puternici decat adversarii lor politici – nationalistii.

    Uniunea Sovietica: URSS avea interesul sa nu intervina in conflictul chino-japonez pentru a avea mainile libere in conflictul din Rusia Europeana cu Germania Nazista. O asemenea atitudine ar fi permis Uniunii Sovietice sa mentina efective reduse in Siberia, ar fi directionat principalele unitati militare si resurse materiale spre Europa si, in plus, ar fi ajutat cauza chinezilor comunisti, care ar fi putut mai usor prelua puterea in tara, ceea ce ar fi dus la crearea unei zone tampon intre URSS si Japonia.

Vezi si Intrarea in cel de-Al Doilea Razboi Chino-Japonez a Aliatilor occidentali

    Regatul Unit: De-a lungul deceniului al treilea si al patrulea, atitudinea Angliei fata de Japonia a fost una concilianta, de vreme ce ele formau deja o Alianta. Numerosi cetateni britanici din China sprijineau actiunile japoneze din China, cu scopul evident al slabirii puterii guvernului nationalist. Aceasta atitudine a fost urmare a actiunilor guvernului nationalist, care a revocat numeroase concesiuni straine si a actionat pentru impunerea propriilor taxe si impozite, ceea ce a afectat profund interesele economice britanice. Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, Regatul Unit a fost obligat sa lupte in Europa impotriva Germaniei Naziste, sperand in acest timp ca razboiul dintre chinezi si japonezi sa ajunga intr-un punct mort. O asemenea situatie din orient ar fi permis britanicilor sa-si recupereze in timp coloniile din Hong Kong, Malaezia, Burma si Singapore. Principalele forte britanice au fost implicate in razboiul din Europa, contributia lor la desfasurarea razboiului din Pacific fiind neinsemnata.

    Statele Unite: Statele Unite a dus pana la atacul de la Pearl Harbor o politica izolationista si multa vreme nu s-au aratat interesate sa provoace direct Japonia. In acelasi timp, SUA a ajutat China, permitand voluntarilor sa participe la razboi si instituind un embargou al otelului si petrolului. Dupa atacul de la Pearl Harbor, in scopul infrangerii japonezilor pe frontul din Pacific, in conditiile in care SUA erau implicate si pe frontul european si obiectivul principal al Aliatilor era infrangerea nazistilor, americanii au adoptat o politica a cuceririi insulelor de pe cale de apropiere de insulele nipone. SUA au inceput sa cucereasca baze aeriene care le-ar fi permis efectuarea de raiduri aeriene asupra Japoniei si le-ar fi asigurat baze de pornire pentru o eventuala debarcare. Dupa capitularea Germaniei, razboiul din Pacific trebuia incheiat cu cat mai putine pierderi de vieti omenesti. Presedintele Franklin D. Roosevelt a dorit sa ajute China, asigurandu-si astfel un aliat democrat si o sursa de stabilitate postbelica in Asia Rasariteana.

Este clar ca guvernul nationalist chinez avea o sarcina foarte dificil de indeplinit, de vreme ce interesele Aliatilor erau uneori atat de diferite de cele ale Chinei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

complexitatea japoniei china uniunii sovietice regatului unit japonia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2353 (s) | 34 queries | Mysql time :0.085284 (s)