News Flash:

Motivul pentru care s-a despartit Ceausescu de Ion Gheorghe Maurer

13 Octombrie 2013
7789 Vizualizari | 0 Comentarii
Printre amintirile vizitei din 1971 in tarile comuniste asiatice, inca tanarul demnitar pe-atunci Stefan Andrei a pastrat si stupefactia ce i-au trezit-o discutiile purtate, la Canton, intre Ceausescu si Maurer. Ironizandu-l pe Ceausescu care solicita inlocuirea cuvantului „consum” cu sintagma „bunastare materiala si spirituala”, primul ministru a replicat frust: „Eu as vrea sa mor cu curul in sus intr-o societate de consum”.
Investitii sporite in detrimentul consumului populatiei
Cei doi s-au contrat si pe tema raportului dintre investitii si consum: premierul sustinand ca o treime din venitul national pentru acumulare e prea mult, iar secretarul general argumentand cu progresul ce va sa fie in anul 2000. Au plonjat acolo si in discutii filozofice. Derivatul axiomei marxiste dupa care materia, ca factor primordial al universului si ,,baza” a spiritului, este influentata, la randu-i, de partea imateriala a lumii, i-a parut lui Ceausescu izvor nesecat de ,,constiinta revolutionara”. In termeni metaforici, Maurer i-a atras insa atentia: daca materia e locomotiva trenului, constiinta ar fi vagoanele; daca asupra vagoanelor s-ar actiona printr-o franare sau accelerare brusca, locomotiva se da peste cap. Nu s-au inteles deloc atunci, a conchis martorul (Lavinia Betea, Andrei Stefan, Stapanul secretelor lui Ceausescu. I se spunea Machiavelli, Bucuresti, Adevarul, 2011).
Doi-trei ani buni de colaborare
Nu se intelegeau insa mai de demult. Lui Maurer i-a parut buna alegerea lui Ceausescu numai in urmatorii doi-trei ani. Doar atat noul ,,cap” al partidului l-a ingaduit ca ,,gat” al deciziilor de anvergura. Maurer reprezentase atunci statul roman in relatiile cu tarile din afara lagarului comunist si tot el semna, in oficiosul partidului, ,,expunerile” la aniversari istorice, instituind astfel cadrele valorizarii lor in discursul public. Iar Ceausescu i se „parea a fi intelegator si puteam discuta despre ce urma sa facem”, dupa marturia tarzie a lui Maurer (Lavinia Betea, Partea lor de adevar, Bucuresti, Compania, 2008).
Noul lider a pornit „dupa socotelile lui” mai curand decat s-ar fi asteptat iar demnitarii il secondat totdeauna la vot. Apoi n-a mai fost cazul de discutii contradictorii: Ceausescu isi transmitea deciziile ministrilor, fara sa-l informeze ce convenise cu aceia, potrivit historia.ro.
Divide et impera!
Relatiile de care Ceausescu avea nevoie pentru control absolut aparusera si prin crearea, incepand din 1967, a noilor ,,consilii” ale caror obiective se suprapuneau activitatii ministerelor si sectiilor Comitetului Central. Dintru inceput, bunaoara, erodase prestanta sefilor diplomatiei prin conlucrari aparte cu sectia de Relatii Externe si prin cultivarea animozitatii intre cele doua institutii.
Competitia intre Consiliul National al Economiei si guvern se acutiza si prin personalitatea personajele din linia intai. Dar in slugarnicia lui Manea Manescu si activismul fostului miner Ilie Verdet, prim-vicepresedintele Consiliului de Ministri care coordona aplicarea politicii partidului in teritoriu, voluntarismul lui Ceausescu aflase trainice puncte de sprijin. In spiritul programului marxist, acestia il sustineau in rimurile inalte ale industralizarii si masuri, in forta, pentru reducerea diferentelor dintre sat si oras. Ambele obiective figurasera in Programul marxist al partidului comunist dar Ceausescu aplica o tactica diferita de a predecesorului Dej. In anii 1946-1965 politica industrializarii fortate s-a focalizat pe centrele cu traditie muncitoreasca si asezarile bogate in resurse materiale, dupa cum arata analizele actuale (Claudia Rodica Popescu, Industria Romaniei in secolul XX, Analiza geografica, Oscar Print, Bucuresti, 2000). Cu tinta repartizarii proportionale a fortelor de productie in toate zonele tarii, localizarile industriale de dupa 1968 s-au concentrat pe resedintele judetelor fara trecut de centre administrativ-regionale si pe asezari medii din zonele estice si sudice ale Romaniei. O ,,clasa muncitoare“ si tehnologii competitive nu se puteau insa crea acolo peste noapte.
Consum pe sedinta - un ,,tun” de Courvoisier
Pentru mai noii demnitarii, Maurer conta ca exponent al unei ,,generatii expirate” de revolutionari. Din barfele si franturile de poveste prin care-i cunosteau trecutul, premierul facea figura de ,,burghez ratacit in miscarea comunista”, cum il numise Dej pe premierul Groza. Si de personaj nonconformist sub raportul normelor impuse activului central de partid. „Maurer spunea ca pana la 60 de ani n-a avut nici o retinere in savurarea placerilor vietii, l-a descris in memoriile sale Dumitru Popescu (Am fost cioplitor de himere, Editura Expres, Bucuresti, 1994). La 60 de ani, medicii i-au stabilit unele restrictii, el le accepta relativ, luandu-si, insa, recompensa, din cand in cand cu varf si indesat. La unele prelungiri ale sedintelor CPEx din anii ‘70, se aducea o gustare si un pahar de vin. Lui i se aducea, din oficiu, o sticla de Courvoisier pe afet de tun. Dupa ce se termina ordinea de zi, se mai statea la taclale, timp in care el isi sorbea tacticos licoarea. Cand se ridica, cu o tinuta ireprosabila, murmura satisfacut: „Baui un tun!“. Surprindea intotdeauna prin cate o originalitate.” Impozant si prin prezenta fizica, impunea tinuta vestimentara ,,la patru ace” si fostilor activisti de teren ai UTM-ului ajunsi ministri. Cand unul aparuse la sedinta guvernului fara cravata, premierul l-a scos afara ca pe-un scolar obraznic dupa marturia lui Paul Niculescu-Mizil (O istorie traita, Editura enciclopedica, Bucuresti, 1997).
,,Lupii tineri“ vedeau si ca singur Maurer il mai ,,intepa“ pe Ceausescu, ignorand stilul cazon introdus de acesta la comanda armatei partidului. In plina sedinta de Comitet Executiv, bunaoara, l-a instiintat pe „Nicu” sa nu mai conteze pe el daca va mai reduce din leafa demnitarilor. In redarea lui Dumitru Popescu, s-a purtat acest dialog: „Mai, Jane, fii si tu atent la ce spui!, l-a atentionat destul de reverentios Ceausescu. Cum se poate sa afirmi tu ca vii la guvern si la CPEx pentru bani“; „Pai, da, draga, asta am si vrut sa spun, i-a replicat primul ministru. Asa e, vin pentru bani, ce altceva crezi ca ma mai intereseaza pe mine decat banii?“
Viziune de ansamblu, consecinte pe termen lung
Selectati dupa eficienta mobilizarilor pe santierele tineretului si campaniilor de ,,lamurire”, „cei veniti la masa pusa” lucrau cu masura ,,activitatii neobosite”. Maurer, care respecta orarul partidelor de tenis si petrecea doua zile de weekend la vanatoare, li se parea ca pluteste deasupra treburilor zilnice ale guvernului, coborand din „olimpianismul politic” doar pentru „consult la nivel superior“, dupa cum a relatat Dumitru Popescu.
Dedicat viziunilor globale, premierul se sustragea insa uzurii ,,problemelor“ curente, nenumaratii ,,copaci“ care obturau deja privelistea lui Ceausescu asupra ,,padurii“. Caci, in anii 70, dupa marturia lui Maurer, pentru aceia care cunosteau realitatile economice romanesti, falimentul era clar. Tara mergea insa mai bine ca oricand pentru cetateanul conectat exclusiv la sursele oficiale de informare. Dupa contactele cu strainatate, si alti batrani ai partidului pierdusera credinta in puterea lagarului comunist de-a ajunge din urma si depasi capitalismul. Vedeau, dupa marturia lui Corneliu Manescu ca ritmul progresului Europei occidentale si Americii se accelerau, si ca tot mai in defavoarea Estului decurgeau relatiile cu marile concerne (Convorbiri neterminate. Corneliu Manescu in dialog cu Lavinia Betea, Iasi, Polirom, 2001).
Maurer, sustinator fervent al Israelului
Dar frictiuni aparusera intre Ceausescu si Maurer si pe tema relatiilor internationale. Premierul sutinea consecvent cauza Israelului in conflictele cu lumea araba. Ceausescu incuraja abordarile mai pe tiparul ,,smecheriilor oltenesti “, ajungandu-se intr-o asemenea situatie ca premierul sa-l injure, in fata, pe Stefan Andrei. In plus, Maurer sustinea ca soarta lumii depinde de Statele Unite si Uniunea Sovietica, de tarile occidentale, de Japonia si de China, desconsiderand ideea egalitatii statelor si miza pe tarile in curs de dezvoltare, dupa marturia lui Stefan Andrei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

stefan andrei canton ceausescu maurer
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1684 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013512 (s)